Implicaţii ale insolvenţei persoanelor fizice
Incapacitatea tot mai multor clienţi de a-şi achita creditele la bănci ar putea deveni o problemă socială în ţara noastră, au atras atenţia politicienii care susţin adoptarea cât mai rapidă a unei legi a insolvenţei.
Creşterea fulminantă de săptămâna trecută a valorii francului elveţian în raport cu euro a adus din nou în discuţie în România propuneri pentru o lege a insolvenţei. Social-democraţi, liberali şi democrat-liberali s-au grăbit să pună din nou pe masă formule prin care oamenii care nu îşi mai pot achita creditele la bănci să fie protejaţi prin declararea falimentului personal.
O astfel de procedură ar implica, potrivit proiectelor lansate în dezbatere, ca datornicii să îşi poată cere singuri insolvenţa, executările silite să fie suspendate iar pe durata insolvenţei să nu se acumuleze dobânzi penalizatoare. Odată intrat în faliment, un datornic va raporta toate cheltuielile personale către administratorul judiciar, care are drept de veto în privinţa tranzacţiilor sau utilizării veniturilor ce pot fi considerate inadecvate.
În varianta propusă de deputatul PSD Ana Birchall, legea adoptată tacit de Senat, anul trecut, s-ar aplica cetăţenilor cu domiciliul permanent în România, care nu acţionează ca persoane fizice autorizate şi nu au datorii din activităţi comerciale realizate în nume propriu. Soluţionarea cererilor de intrare în insolvenţă s-ar face de către tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul datornicul.
Potrivit statisticilor, peste 650.000 de români au restanţe de peste 30 de zile la bănci, iar din cele 4 milioane de români care s-au împrumutat de la instituţii financiare, 70.000 au încheiat credite în franci elveţieni.
RRA
Sursa foto: stiripesurse.ro