În vreme ce marile puteri globale vor să redeseneze harta fizică a lumii, harta economică va suferi și ea schimbări, în funcție de viitoarele relații ale centrelor de putere financiară

Publicat de Corina Muntean, 1 februarie 2023, 07:16 / actualizat: 2 februarie 2023, 7:55

Așa se face că, creşterea comerţului global va rămâne în urma PIB-ului pentru prima dată în ultimii 25 de ani.

Astfel, comerţul global va creşte în următorul deceniu într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), pentru prima dată în 25 de ani, în timp ce modelele comerciale tradiţionale vor cunoaşte schimbări semnificative. În raportul ‘Protecţionism, pandemie, război şi viitorul comerţului’ este prognozată o creştere medie a comerţului mondial de doar 2,3% pe an până în 2031 – mai puţin decât creşterea media anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală. Prin comparaţie, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de creştere a comerţului pe punct procentual de creştere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.
În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alţi factori, cum ar fi scăderea dependenţei statelor occidentale de comerţul cu China şi creşterea altor blocurilor economice, precum Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerţul global, se precizează în raportul realizat de Boston Consulting Group.
După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est vs Vest, cu o comunitate condusă de SUA şi UE şi una condusă de China-Rusia, împreună cu potenţiala apariţie a unei a treia grupări, respectiv a naţiunilor nealiniate. Schimbările anticipate vor continua să încetinească globalizarea economică şi deschiderea comercială care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Război Rece, rezultând o hartă comercială redesenată, mult diferită de cea din 2021. Astfel că, în următorii nouă ani, UE îşi va creşte comerţul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat în mare parte de creşterea exporturilor de energie ale SUA către Europa şi, de asemenea, îşi va extinde comerţul combinat cu ţările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu şi India. Între timp, comerţul dintre SUA şi China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031.
Dinamica comerţului între UE şi China va cunoaşte o temperare iar creşterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparaţie cu anii precedenţi. Între timp, comerţul Rusiei cu China şi India va creşte cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China. Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărţii comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la un trilion de dolari – datorat, în mare parte, noului comerţ cu China, Japonia, SUA şi UE – până în 2031, se precizează în raport.
Comerţul ASEAN cu China va creşte cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creştere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031. ‘Companiile ar trebui să acorde prioritate aspectelor legate de creşterea rezilienţei, cum ar fi crearea de stocuri de rezervă de mărfuri şi componente esenţiale şi precalificarea furnizorilor alternativi’, sunt recomandările raportului BCG.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.