Leul, victima speculațiilor și acuzelor politice
Prăbușirea leului față de principalele valute este principala îngrijorare pe care trebuie s-o ia în considerare oamenii de afaceri, dar și cei politici, indiferent de culoare. Din păcate, deocamdată, cei din urmă își pasează responsabilitățile unii altora, uitând că din devalorizarea monedei naționale pierde întreaga Românie, fie și prin faptul vizibil că importurile sunt mai mari ca exporturile.
Salvarea balanţei de plăți a venit, în parte, de la servicii. România a reușit să depăşească pragul de 20 de miliarde de euro la exporturile de servicii: IT-iştii au adus în ţară peste 4 miliarde de euro, iar transportatorii 6 miliarde de euro. Alte 4 miliarde din export au intrat pe filiera serviciilor pentru afaceri, 2,5 miliarde din servicii de prelucrare a bunurilor și 2,2 miliarde din turism și călătorii. Seviciile de construcții, financiare și de întreținere și reparații au mai adus alte 900 de milioane de euro. România a exportat servicii în valoare totală de 20,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale. Per ansamblu însă suntem la negativ. Deficitul comercial s-a situat în aceeași perioadă la peste 13,4 miliarde de euro, cu mai mult de 2 miliarde de euro în plus față de perioada similară din 2017, pe seama importurilor mult mai masive de bunuri și produse decât exporturile. În intervalul de referință, exporturile FOB au însumat 63 de miliarde de euro, consemnând o creștere de 8,6%, iar importurile CIF au fost de 76,5 miliarde de euro, cu o creștere de 10,1 % față de perioada similară din 2017. În ce privește bunurile și produsele exportate, au înclinat favorabil balanța mașinile, echipamentele de transport și ale produse manufacturate și au dezechilibrat-o importurile de produse agroalimentare și tehnologie. Se pare că acum economia noastră se îndreaptă către cel mai mare deficit comercial post-criză.
Împreună cu cifrele slabe ale investiţiilor străine directe, acest lucru ar putea pune și mai multă presiune pe valoarea leului românesc, avertizează economiştii de la ING, prima bancă din țară care și-a restrâns săptămâna aceasta activitățile, închizând casieriile, probabil din cauza costurilor generate și de ”taxa pe lăcomie”. Leul a înregistrat o depreciere continuă în ultimii 10 ani față de EUR din cauza deficitelor structural comerciale și de cont curent, dar și a diferențelor de inflație înregistrate față de economiile din zona euro. Evoluția negativă a monedei naționale, din ultima perioadă, este pusă, deci, pe seama dezechilibrelor majore în economie dar este și de natură conjuncturală, odată cu prăbușirea încrederii investitorilor după măsurile adoptate de Guvern la finalul anului trecut, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri. Semnalele proaste vizând evoluția monedei naționale încep să parvină și din alte surse, iar analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%, deci undeva la 4,8 – 4,9 lei/euro.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Surse: BNR, Ziarul Finaciar, Business Magazin, Wall-Street
