Proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc va fi prezentat, săptămâna viitoare, de candidatul UDMR la preşedinţie, Kelemen Hunor
Aşa anunţă portalul de stiri online HotNews.ro, care arată că a consultat proiectul de autonomie finalizat de UDMR.
Este primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, care fac practic parte din regiune un stat în stat.
Conform unor prevederi din cele peste 100 de articole ale proiectului de autonomie al UDMR, citat de HotNews.ro, Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă, având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
În proiect se prevede că, fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respective, consiliile judeţene.
Potrivit documentului, organele regiunii sunt consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, care pot vota proiecte de acte normative.
Executivul regional are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi, printre alte atribuţii, administrează patrimoniul regional, controlează gestiunea banilor publici regionali şi serviciile publice regionale.
Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, pădurile de stat, minele, carierele de piatră, imobilele din proprietatea statului fac parte din domeniul public al regiunii, relevă proiectul UDMR.
Conform aceluiaşi proiect, două treimi dintre magistratii de la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, respectiv, ai tribunalelor judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi ai judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mures, Sângerorgiu de Pădure trebuie să apartină comunitătţii maghiare şi o treime comunităţii românesti.
Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limba oficială în regiune iar cetăţenii au dreptul de a opta între folosirea celor două limbi, mai prevede textul proiectului de autonomie redactat şi asumat de UDMR.
Hotnews
Sursa: www.stiridecluj.ro