Foto: Radio Tg.Mures Punctul pe I cu Radu Florea-Sceptic sau realist
Euro-sceptic sau realist, pur și simplu?
Frisoanele pe care le dă starea de expectativă a referendumului britanicilor din luna aceasta, capilor UE de la Bruxelles, se simt de ceva vreme. Sigur că, regaliștilor de pe Tamisa, ocazia asta de exprimare populară le vine ca o mănușă. Au și de ce să fie sceptici.
Europa de vest e invadată dar nu de ieri de azi de imigranți, de vinituri cum se spunea pe la țară. Până la instalatorul polonez al anilor 90 sau căpșunarul român de zece ani mai tîrziu, vesticii trăiau cu străinii pe stradă. Erau cetățenii deveniți britanici din fostele colonii ale acestor mari puteri europene. În România rurală, dacă străinul se stabilea la tine în sat își vedea de treabă și respecta regulile de la horă ca și de la clacă, atunci era bine, putea chiar să prindă rădăcini acolo. Dacă în schimb, se punea pe șmanglit, ciordit și lenevit, tot satul avea o problemă. Atunci era alungat. Scurt pe doi. Acum e mai complicat în satul ăsta global al UE. Statele unite de la masa națiunilor, dar cu personalități etno-culturale atât de diferite, vin la Bruxelles din toate părțile, fiecare cu ițarii sau șalvarii aferenți, cu crucea sau cu semiluna în frunte. Nu aveau cum să nu dea bătăi de cap în civilzațiile prospere ale anilor 60,70. Îi vedeam prin 1985-90 în cartierele din marginea orașelor –porturi: nu erau olandezii zburători tipici, ci frații lor vitregi din Antile, belgieni maghrebieni sau francezi albastru-închis de Senegal. Mi-am zis că e frumos să fim împreună, mă simțeam cetățean al planetei, veneam după izolarea din România ceaușistă. Șalvarii cu fundul lăsat păreau doar un moft de modă sezonieră.
Nimic nu vestea în anii aceia, nici chiar la începutul anilor 90 că de fapt, vestul democrat și luxos de civilizat stătea ca o oală sub presiune. Astăzi suntem răvășiți, nu doar de problemele specifice economiilor aflate la mai mult viteze din țările Europei, dar și de ciocnirea civilizațiilor, profețită cu mult înaintea prăbușirii Cortinei de Fier. Atentatele care se petrec zilnic în lume, ne arată că soluția nu este să îți iei lumea în cap ci să schimbi lucrurile în bine la tine în ogradă. Începând cu tine. Națiunea încă amprentează puternic individul chiar și numai prin rădăcinile locului de baștină și filonul de familie.În atari condiții, nu e de mirare că euroscepticismul crește nu doar în Marea Britanie dar și mai departe în Europa. Criza din Grecia e doar amorțită de împrumuturile–record pe care le plătim cu toții Atenei ca stea liniștită, în timp ce criza migrației din Orientul mijlociu și Africa de Nord naște drame umanitare pentru care UE nu are decât soluții de avarie născute din mersul lucrurilor.
Zic și eu, că nu dau cu parul…
comentariu de Radu Florea
