Punctul pe I cu Radu Florea-Sedentarismul planetar
Sedentarismul planetar
Din vînători am ajuns șezători. Adică mult mai “așezați” pe un scaun, în fața unui mic/mare ecran. De televizor, calculator, laptop, tabletă sau smartphone, nici că mai contează. De fapt, contează și asta pentru că în funcție de pixeli și de stele verzi, după ore, zile și ani călare pe monitoare ne mirăm de ce nu mai vedem dincolo de lungimea brațului sau că ne dor toate: ochii, capul, gâtul, ceafa, spatele și alte încheieturi, cândva mobile, pe când alergam după un mamut de pus în ciorbă.Acum, să nu credeți că fac apologia mutatului la loc în peșteri, a otrăvirii mall-urilor și fântânilor arteziene, a ștrandurilor și izvoarelor de apă minerală. Au grijă alții să ne restricționeze cu asta.
Dar se aude că suntem mai sedentari ca niciodată pe acest pământ. Avem totul la un click distanță și nu suntem neapărat mai fericiți datorită acestui avatar civilizator, click-ul, care te face om în rând cu lumea sau măcar conectat, shaeruit și poate likeuit dacă e să fie. Baiul nu e cu conectarea, ci cu dependența de ea. Când nu mai poți fără, ai o problemă. Cu timpul petrecut în spațiul virtual în loc de cel trăit aievea, în aer liber urmărind o libelulă, o albină din floare în floare sau pur și simplu tăind niște lemne de foc. Activitățile omului modern, zice studiul Unicef de la care a pornit materialul C.Bulbescu din matinal, se concentrează în jurul calculatorului sau a unui device din respectiva categorie. Nici asta n-ar fi mare bai. PC-ul e deja “mobilă și durere” deopotrivă, în cultura mileniului trei. Marea problemă e cu efectele secundare, cum spuneam, cu durerile de spate, strâmbări de coloană și vedere în ceață, apoi încet, încet cu obezitate, irascibilitate, lipsa răbdării de a asculta cu adevărat pe cineva, autism social și în final, izolare. Din ființă socială omul a ajuns suficient lui însuși în fața unui ecran-partener, cu o telecomandă sau cu un mouse la purtător.
Izolat, înseamnă scos din priză pe termen lung, uzat moral ca la becuri, aspiratoare și frigidere, de prisos celor din jur. Care, nici ei nu se simt prea bine, vorba ardeleanului. Care-i soluția? Întoarcerea la natură, mutatul în pădure? Nu mai ai loc de urși pe acolo… Renunțarea la dependența IT sau reducerea orelor petrecute în fața unui ecran luminos care varsă imagini în cascadă peste noi și atât? Unde-i limita, linia sănătoasă a căii de mijloc?
Întreb și eu, că nu dau cu parul…
comentariu de Radu Florea
