Foto: ROMAIN LAFABREGUE / AFP Raport al Curţii de Conturi privind situaţia spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii
Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani. Unele dintre ele sunt construite chiar acum mai bine de un secol.
Cu toate acestea, în ultimii nouă ani, ministerul a direcţionat trei sferturi din fondurile investite către aparatură medicală, şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur – arată cel mai recent raport al Curţii de Conturi a României privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014 – 2021.
Imobilele în care funcţionează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt vechi şi aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic, arată raportul publicat în această dimineaţă.
Două unităţi sanitare, Institutul pentru Sănătatea Mămei şi Copilului din Bucureşti şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sfântul Spiridon” din Iaşi, au în administrare 10 clădiri încadrate chiar în clasa de risc seismic 1. Cu toate astea, în ultimii ani nu a fost construit nici un spital nou. Un institut regional de oncologie, aprobat în anul 2009 pentru a fi construit la Timişoara, era tot stadiul de proiect 12 ani mai târziu, iar numărul spitalelor regionale prevăzute în Strategia naţională de sănătate 2014 – 2020 a ajuns la jumătate faţă de propunerea iniţială.
Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună. Deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor controlate sunt funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu, neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate. Activitatea de apărare împotriva incendiilor nu este bine organizată, a mai constatat Curtea de Conturi, în special în ceea ce priveşte capacitatea redusă de salvare a pacienţilor, care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei medicilor şi asistentelor, în special din turele de noapte. Nu sunt doctori, nu sunt asistente, dar ministerul nici nu face eforturi să angajeze, mai remarcă draftul Curţii de Conturi, din moment ce, faţă de anul de raportare 2014, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. 58 de spitale din România fac parte acum din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
Sursa: RRA
