Semnal de alarmă tras de reprezentanții pacienților cu hepatită!

Publicat de Corina Muntean, 5 martie 2021, 11:51 / actualizat: 8 martie 2021, 22:52

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenția populației dar și autorităților că testarea și accesul la tratament în cazul hepatitelor virale au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19.

Conducerea asociației avertizează că este necesară o mai bună informare, dar și accelerarea screeningului pentru hepatitele virale.

În plus, chiar dacă există în acest moment fonduri pentru cei peste 17.500 de pacienți diagnosticați, mai puțin de 40% dintre ei au accesat schemele de tratament existente în ultimul an.

Majoritatea pacienților se tem să se adreseze spitalelor și medicilor, spune președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România, Marinela Debu:

Hepatitele virale sunt tratate atât de către medicii de boli infecțioase cât și de medicii gastroenterologi. Finanțare există iar unii pacienți se prezintă (la medici) dar alții au încă teama de a merge spre spitale pentru că le e teamă să nu se infecteze. Să nu uităm că după un an de pandemie, starea de sănătate a multora s-a agravat. O altă problemă este testarea. Acum s-a testat mult mai puțin față de alți ani. Campaniile de screening care într-o perioadă normală le poți face pe stradă, anul acesta au fost mai greu de realizat. În plus, a fost o reticență și de a merge spre medicii de familie. Eu cred că vom plăti factura pentru acest an în ceea ce privește și alte infecții, nu doar ceea ce înseamnă infecția cu COVID.

Centrul medical din Târgu Mureș este unul din cele 17 din țară unde pacienții cu Hepatită C pot primi tratament.

Cei care au suspiciuni de boală, sau fac parte din categoriile de risc, trebuie să se adreseze medicului de familie, mai spune președintele APAH-RO Marinela Debu:

Din iulie 2018, medicii de familie au markerii virali, adică acele analize de depistare a hepatitelor virale, în pachetul de bază. Și nu le au doar pentru femeile însărcinate, ci pentru orice pacient cu risc. Riscurile sunt multe, de exemplu: orice intervenție chirurgicală de dinainte de 1992, transfuziile sanguine, dacă ai pe cineva în familie cu hepatită B sau C, utilizatorii de droguri, cei care și-au făcut piercing-uri sau tatuaje… Mai tragem un semnal de alarmă și pentru autorități să găsească soluțiile legale pentru a asigura continuitatea (tratamentelor) pentru că această prelungire a contractului expiră acum și trebuie să existe continuitate în tratament pentru pacienți.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cazurile de ciroză. În 2019 a fost lansat, însă, un plan strategic de eliminare a hepatitelor virale din țara noastră, ca parte a obiectivului OMS de eradicare a acestor boli la nivel internațional până în 2030.

Programul de finanțare a fost prelungit de autorități până la 31 martie 2021.

cRISTINA bULBESCU