Ziua europeană a informării despre utilizarea antibioticelor

La fel ca în fiecare an la 18 noiembrie, ieri, a fost marcată Ziua europeană a informării despre utilizarea antibioticelor.
Cu acest prilej, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a organizat, cu sprijinul Comisiei Europene, la Stockholm, un eveniment la nivel european cu privire la stadiul actual al acestei probleme.
La eveniment au fost prezenți aproximativ 150 de specialiști din diferite domenii, medici, farmaciști, alți profesioniști din sectorul sanitar, medici veterinari, specialiști în domeniul agricol, dar și reprezentanți ai unor organizații de pacienți și din partea industriei farma.
Cu toții au dezbătut situația actuală privind rezistența antimicrobiană (RAM) și au prezentat exemple de bună practică privind combaterea acestui fenomen care continuă să îngrijoreze Europa.
Datele cele mai recente confirmă că în întreaga Uniune Europeană numărul pacienţilor infectaţi cu bacterii rezistente este în creştere şi că rezistenţa la antibiotice este un pericol major pentru sănătatea publică.
Prezent la eveniment comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a arătat, că lucrătorii din domeniul sănătății din toate țările UE/SEE au participat la un studiu online privind fenomenul rezistenței la antibiotic. Sondajul, care a inclus 43 de întrebări, a arătat că, în general, conștientizarea rezistenței la antibiotice și a problemelor conexe sunt destul de bine cunoscute în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății europene, dar există și unele lacune.
Comisarul pentru sănătate a arătat că profesioniștii din domeniul sănătății joacă un rol fundamental în combaterea rezistenței la antibiotice și că este necesar ca toate datele despre prevenirea și apariția acestei amenințări să fie în permanență actualizate.
În opinia sa, studiul oferă decidenților europeni un foarte bun instrument pentru a acționa țintit, exact acolo unde sunt cele mai mari probleme în fiecare stat membru.

Comisarul Vytenis Andriukaitis:

Acum putem acționa mult mai precis oferind informații țintite lucrătorilor din sănătate, ajutându-i să înțeleagă situația și pentru a avea cunoștințe pe bază de dovezi în ceea ce privește lupta contra rezistenței antimicrobiene și a utilizării antibioticelor.

Foto: Sorin Șchiopu

La rândul său, directorul ECDC, Andrea Ammon, a subliniat că prin acest sondaj există acum o mulțime de date despre problemele-cheie referitoare la rezistența la antibiotice și pot fi realizate intervenții adaptate local pentru a asigura o utilizare rațională a antibioticelor în rândul personalului medical.
Ea a atras atenția că numai utilizarea prudentă a antibioticelor poate contribui la stoparea dezvoltării bacteriilor rezistente şi la garantarea eficienţei antibioticelor pentru generaţiile viitoare, iar asta se poate realiza numai printr-o luptă continuă contra rezistenței antimicrobiene.

Directorul ECDC, Andrea Ammon:

De asemenea, studiul arată că măsurile contra rezistenței la antibiotice nu dau rezultate îmediat, în decurs de un an. Trebuie să avem o perspectivă pe termen lung. Este posibil să inversăm trendul, dar asta cere timp și un efort continuu. Deci nu este ceva ce se poate rezolva în 2-3 ani și gata. Nu, asta cere un efort constant din partea noastră.

Potrivit celui mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), ţara noastră se menţine în top în ceea ce privește consumul de antibiotice, ocupând locul al cincilea în UE, cu o ușoară creștere de 3% faţă de anul anterior.
Trebuie înțeles că acest lucru reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit ECDC, peste 700.000 de oameni pierd anual lupta cu bolile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.
România se află pe locul al treilea între statele membre UE, în ceea ce privește impactul infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice. Dincolo de amenințarea mortală pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice, acest fenomen are și un deosebit impact economic.
Când infecţiile nu mai pot fi tratate cu antibiotice de primă linie, asta înseamnă că trebuie folosite medicamente mult mai scumpe. Pe lângă durata mai mare de tratament a bolii, de cele mai multe ori cresc atât costurile în spital, cât și povara economică exercitată asupra familiilor și a societăţii.
În încercarea de a reduce și preveni răspândirea rezistenţei la antibiotice, OMS a dezvoltat conceptul „OneHealth” care integrează programele și activităţile din domeniul sănătăţii umane, veterinare și de mediu.
Experții în domeniu spun că numai o colaborare între toate aceste sectoare poate limita fenomenul. Trebuie înțeles că responsabilitatea consumului mare sau eronat de antibiotice nu poate fi atribuită unei singure entităţi. La răspândirea acestui fenomen contribuie atât medicii prescriptori, umani sau veterinari, cât și farmaciștii sau chiar pacienţii care solicită uneori insistent tratament cu antibiotice.

Sorin Șchiopu