To be or not to be a Charlie -da’ cu autostrăzile ce ați avut?!
În timp ce UE se dă de-a dura în periculosul joc democratic al libertății infinite de exprimare a lui Charlie Hebdo împotriva a orice, bag de seamă că în România am intrat în epoca revelațiilor, a descoperirii marilor adevăruri de țară. S-a semnat pactul pentru apărare, urmează cel pentru autostrăzi, apoi probabil cel pentru renașterea pădurilor masacrate sau a sănătății în metastază a nației. Cu pactul pentru educație ne-am lămurit încă din vremea președintelui jucător și a premierului mereu în ofsaid. Un pact a împiedicat oare pînă acum, construcția de drumuri performante în țara asta?
Venind duminică din Franța cu o medie orară de 135-140 de km la oră pe autostrăzile occidentale inclusiv pe MO, centura autostradă ocolitoare Budapestei din vecini, spre Szeged și apoi pe la Artand, pe două și chiar trei benzi de dus la fel ca de întors, am intrat brusc ca toți cei cărora ne e dor de casă, în griul monocrom și pe o singură bandă a europeanului E60, de la Episcopia Bihorului spre Cluj și apoi Tg.Mureș. În Piatra Craiului dinainte de Huedin, lapovița se transformase în ninsoare, iar TIRurile veneau peste tine legănîndu-se de pe celălalt sens, mai ales în curbe, la o distanță de le puteai atinge cu mina pe viteză, prin mizerie, gropi și noroiul de pe marginea drumului.Pe un E 60. După impecabilul traseu rutier curat și uscat de 1600 de km distanță din Alpii francezi de la peste 2000 de metri înălțime, prin ireproșabil semnalizatele tuneluri și luminate mai ceva ca ziua, dintre Franța și Italia, pe autostrăzile noi-nouțe din Slovenia, să intri pe nenorocitul de drum european E 60 în România lui 2015!!!!, e ca și cum ai încerca să bagi o cămilă între urechile acului și cu vederea slăbită de o juma’ de secol de viață.
Și premierul are tupeul să mai ceară un pact pentru autostrăzi. Când, de mai bine de doi ani de zile, fostul ministru al marilor proiecte de infrastructură născute moarte, Dan Șova, eșuat lamentabil atît politic și executiv în fața justiției, nu spune nici măcar de ce e încă secret contracul reziliat cu Bechtelul pentru autostrada Transilvania, blocat în ceasul al 12lea pentru costuri halucinante la km de drum de deal, nu de munte? Și despre care munte vorbim !? Și la ce înălțime? Că dacă vorbim de munte adevărat acela e în Alpi, fie ei francezi, italieni sau austrieci, acolo autostrăzile, drumurile expres prin tuneluri de km lungime, urcă mai sus de Transfăgărășanul nostru care, intră mioritic în hibernare 7,8 luni pe an. În vest, drumurile sunt mereu întreținute, indiferent de capriciile vremii. Există economii europene care funcționează pe lapoviță și ninsoare, domnilor foști miniștri de la transporturi!
Pactul pentru autostrăzile României ar trebui să înceapă cu subsemnatul celor care poartă răspunderea pentru acest blocaj al infrastructurii de 25 de ani încoace, care a ținut țara noastră în afara lumii dezvoltate din vestul Europei. Cu anchetarea jafului care a permis construirea a 50 de km de autostradă la deal și la niște costuri cât pentru o zonă de munte, ori cu cercetarea amînării cu trei ani a licitației pentru studiul de fezabilitate a autostrăzii Pitești-Sibiu.
Și în toți acești ani, TIRurile continuă se înghesuie pe valea Oltului sau pe dealul Pietrii Craiului între Oradea și Huedin, peste turiștii străini care se încăpățânează să descopere wild România- ce mai Carphatian garden, bade!- ca și peste românii din diaspora care vor acasă de sărbători și își pun atunci viața în pericol numai pentru că avem guvernanți incompetenți, iresponsabili și corupți de comanda politică. Pactul pe autostrăzile patriei va fi la fel de inutil, dacă va fi semnat de aceleași mâini care, pînă mai ieri, au blocat toate contractele de infrastructură, aducându-ne la dezastrul în care circulăm astăzi pe drumurile din România.
Am zis și eu, n-am dat cu parul… .
