Sursa foto: European Public Health Alliance
Ziua europeană a informării despre antibiotice
În fiecare an la 18 noiembrie este marcată Ziua europeană a informării despre antibiotice, iar în săptămâna care cuprinde această zi sunt organizate, la nivelul statelor UE campanii naționale privind folosirea corectă a antibioticelor.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), alături de Comisia Europeană, a organizat în această săptămână, la Bruxelles, un eveniment la nivel european intitulat „O singură sănătate pentru a menține antibioticele eficiente”
În plus, ECDC a lansat pe rețelele de socializare o inițiativă, identificată prin hashtag-ul #KeepAntibioticsWorking, prin care se dorește să se evidențieze faptul că fiecare persoană joacă un rol pentru a păstra eficiența acestor medicamente.
Pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene, Comisia Europeană a prezentat, încă de anul trecut, un plan de acțiune intitulat „O singură sănătate” (One Health) împotriva RAM.
Planul evidențiază faptul că este necesară combaterea simultană a utilizării agenților antimicrobieni la oameni și la animale, pentru a combate mai eficient rolul RAM în mediul înconjurător.
Experții ECDC și cei ai OMS spun că o modalitate eficientã de a proteja sãnãtatea umanã este reducerea posibilitãții de dezvoltare a rezistenței la antibiotice în rândul animalelor.
Chiar dacă începem să vedem unele progrese, trebuie să rămânem vigilenți și să lucrăm și mai intens pentru reducerea nivelurilor de rezistență la antibiotice, a arătat directorul ECDC, Andrea Ammon.
Pentru a pune capăt acestui fenomen, dr Ammon afirmă că este nevoie de un efort susținut atât din partea medicilor cât și din partea pacienților:
Antibioticele trebuie prescrise doar atunci când e cu adevărat necesar, în dozele necesare și pe durata în care sunt necesare. Desigur inițiativa prescrierii aparține doctorului, dar și pacientul este responsabil de modul strict în care respect indicațiile medicului.”
Din păcate România este una dintre cele mai afectate țări ale Uniunii Europene de infecții nosocomiale și de bacterii cu rezistență multiplă la antimicrobiene.
Numărul anual de decese prin infecții cu bacterii rezistente la antibiotice este estimat la 1.470.
În ce privește rezistența la antibiotice a principalelor tulpini bacteriene implicate în infecțiile asociate actului medical, aceasta ajunge până la 42% în România, una din cele mai mari din lume, conform unui raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
O rază de speranță vine dinspre autorități: în ședința din 9 noiembrie Guvernul a adoptat o hotãrâre privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene (CNLRA) ce are ca scop elaborarea și monitorizarea activitãții de aplicare a strategiei naționale privind utilizarea prudentã a antibioticelor, limitarea creșterii rezistenței microbiene la antibiotice și prevenirea rãspândirii la nivel național a microorganismelor rezistente.
Până când Guvernul va rezolva această problemă merită să reamintim ce putem face fiecare din noi pentru prevenirea RAM.
OMS recomandă să nu se ia antibiotice decât dacă au fost prescrise de medic, să se urmeze până la capăt tratamentul prescris chiar și atunci când pacienții se simt mai bine, să nu se folosească niciodată antibiotice rămase de la o prescripție predecentă și să nu se împrumute niciodată antibiotice altor persoane.
Sorin Șchiopu
