O casă octogonală, cu mult prea multe colțuri, pusă în vânzare pentru mai puțin de un milion de dolari, meduza nemuritoare, al cărei nume nu e o simplă metaforă, și niște umor negru, la final.
Pe scurt, un nou top de fapte și de vorbe săptămânal.
Vineri, 20 ianuarie, în „Bună dimineața, Transilvania!” sau, în reluare, în „Pulsul zilei”, „Sens unic” și, duminică, în „Weekend împreună”.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Două dintre melodiile pregătite pentru după-amiaza asta ilustrează cât de „mână-n mână” pot fi cele două industrii: a muzicii și a filmului. Prima piesă e „Canción del Mariachi”, interpretată de Antonio Banderas & Los Lobos în thrillerul noir „Desperado” (din 1995) al lui Robert Rodrigues (actorul spaniol face nu doar rolul principal, ci și dovada talentului muzical), cealaltă melodie e „Wicked Game”, lansată de americanul Chris Isaac în 1989 și rămasă nebăgată-n seamă până când, un an mai târziu, s-a auzit în filmul premiat cu Palme d’or la Cannes. E vorba de „Wild at Heart” („Suflet sălbatic”), în regia lui David Lynch.
La 15 și 30 de minute, nu uitați, „Jurnal cultural”, ca-n fiecare joi.
În 19 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM / 94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
În vacanța de iarnă copiii au găsit zăpadă în stațiunile muntoase din țară. Fulgii de nea se lasă mult așteptați, așa că cei mici încă plănuiesc mici escapade, împreună cu familia, la cabanele de la munte.
Cum se joacă jocul „prinselea zăpezii” ne învață preșcolarii de la grădinița Rândunica.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Economia tocmai îşi revenea încă din pandemie şi restricţiile asociate, când Rusia a declanşat războiul împotriva Ucrainei, iar continentul european a început să se confrunte cu o inflaţie ridicată. Creșterea prognozată a economiei în UE este de 1,6 % în acest an și, nici perspectivele anii viitori nu sunt încurajatoare. În pofida unor rate ale şomajului stabile în UE, situaţia nu pare una roză pentru tinerii europeni.
Rata şomajului în zona euro a rămas stabilă, la 6,5% din forţa de muncă, în noiembrie 2022, după ce a atins cel mai redus nivel din istorie în luna octombrie 2022. Comparativ cu situaţia din noiembrie 2021, rata şomajului a scăzut cu 0,6 puncte procentuale, graţie revenirii economice post-Covid, arată datele Oficiulului european de statistică, Eurostat.
Deşi creşterea economică a încetinit, ca urmare a războiului din Ucraina, iar inflaţia accelerată afectează perspectivele pentru lunile următoare, aceasta nu a avut încă un impact asupra şomajului.
Cu toate acestea, tinerii continuă să fie afectaţi în mod deosebit. Rata şomajului în rândul persoanelor cu vârsta de până la 25 de ani a ajuns la 15,1% în luna noiembrie a anului trecut, atât în UE cât şi în zona euro, în creştere. Cea mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Spania, și anume 32,3% în noiembrie 2022, acesta fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Situația nu este roză nici la noi în țară: șomajul în rândul tinerilor era, în România, de aproape 30%, în noiembrie 2022. Mai trist este că, la noi, şomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 ani se afla la un nivel semnificativ, 22,9. Cu toate acestea, având o rată a şomajului de 5,4% în noiembrie, România se situează printre statele membre UE cu un nivel redus al şomajului.
Problema tinerilor fără un loc de muncă este omniprezentă în Europa. Din această cauză mulți se gândesc să-și părăsească țara de baștină, așa cum s-a întâmplat și se întâmplă cu România. De plidă, potrivit The Economist, Bosnia-Herţegovina este pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mare fugă a creierelor. Faptul că până la 51,3% din tinerii care locuiesc încă în Bosnia-Herţegovina sunt interesaţi să plece din ţară este un fenomen îngrijorător. Chiar şi în ţările unde şomajul în rândul tinerilor este în scădere, condiţiile de trai pot fi dificile pentru tineri.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă subliniază că deseori tinerii intră pe piaţa muncii fără competenţele adecvate şi dau vina pentru acest lucru pe sistemul de învăţâmânt. În Bulgaria, şomajul în rândul tinerilor a scăzut în mod semnificativ, de la un nivel de 18% în luna septembrie 2021. Cu toate acestea, ponderea tinerilor bulgari care lucrează în economia gri este de două ori mai mare decât în rândul părinţilor lor. Iar tinerii au probleme similare și în economiile dezvoltate. În Italia, ei se confruntă cu inegalitatea diferitelor tipuri de salarii, respectiv combinaţia între salariile orare mai mici şi contractele de muncă part-time, ce a condus la o reducere semnificativă a nivelului salariului anual. Este vorba în principal de tineri cu vârsta de până la 34 de ani, femei şi străini, cu un nivel de educaţie redus, care trăiesc în sudul Italiei şi sunt angajaţi în sectorul serviciilor. Germania avea anul trecut cea mai scăzută rată a şomajului în rândul tinerilor din UE, 5,8%, dar se confruntă în continuare cu un deficit de muncitori calificaţi.
Autor: Virgil Natea
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Cei mai mari investitori la ora actuală sunt Olanda și Austria, tocmai țările care au votat să nu intrăm în spațiul Schengen
Foto: Conceptie grafică: Radio Tg. Mures / Corina Muntean
Publicat de Corina Muntean,
18 ianuarie 2023, 18:15 / actualizat: 18 ianuarie 2023, 22:21
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat în primele 11 luni ale anului trecut 10,296 miliarde euro, fiind mai mari cu peste 28,36% comparativ cu cele de 8,021 miliarde euro din perioada ianuarie – noiembrie 2021.
Conform datelor publicate vineri de Banca Naţională a României, din totalul de aproape 10,3 miliarde de euro, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,3 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de circa 3 miliarde de euro.
În același timp, numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele 11 luni din 2022, cu 30,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 6.873 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele aproape 6.900 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 38,1 milioane de dolari, cu 7,3% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-noiembrie 2021.
În funcţie de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna noiembrie a anului trecut în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, în repararea auto şi moto (26,36% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,78%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (17,05%).
La finele lunii noiembrie 2022, în România existau 243.720 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,245 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.700 (capital subscris de 4,015 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,573 miliarde de dolari, în 5.857 de firme.
Aceiași olandezi care s-au opus inițial intrării noastre în Schengen, și care s-au alăturat apoi votului Austriei, dețin cea mai mare valoare a capitalului străin investit în România. Urmați de austrieci, care dețin locul doi în clasamentul capitalului investit în România și anume 12,3 miliarde de euro, de 20 de ori mai mult decât în urmă cu 20 de ani.
Ceva parcă nu se leagă aici. Dar, cifrele vobesc de la sine și arată cum interesele politice bat uneori interesele economice.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Diaspora românească a reușit să trimită în țară peste 65 de miliarde de euro, începând din 2007 și până în prezent
Publicat de Corina Muntean,
18 ianuarie 2023, 17:07 / actualizat: 18 ianuarie 2023, 22:12
În ciuda dificultăților create de crizele economice și energetice, de pandemie și de război, diaspora românească a reușit să trimită în țară peste 65 de miliarde de euro, începând din 2007 și până în prezent. În 2021, românii au trimis acasă peste 5,6 miliarde de euro, iar în 2022 banii trimiși în țară de românii din străinătate au fost și mai mulți.
Românii plecați la muncă în străinătate nu încetează să-și ajute familiile rămase acasă. Potrivit datelor statistice oficiale, circa 5,7 milioane de români plecați din țară sunt stabiliți în diaspora. Însă, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, consideră că cifra reală depășește 8 milioane, mai ales că doar în 2021 s-au născut 300.000 de copii români în afara granițelor. Oficial, românii din străinătate au trimis, în 2021 peste 5,6 miliarde de euro în țară. Suma reprezintă un record, dacă este raportată la ultimii trei ani.
Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, în 2021, cei mai mulți bani au venit din Germania, 1,27 miliarde de euro. Pe locul 2 s-a situat Marea Britanie, cu remiteri personale în valoare de 1,18 miliarde de euro. Urmează Italia, cu 857 milioane de euro, și Spania, cu 412 milioane de euro. În 2021, banii trimiși de români în țară au reprezentat aproximativ 2% din Produsul Intern Brut. În 2022 însă calculele estimative arată că remiterile au crescut.
Deși Europa a trecut prin momente grele din cauza inflației și a crizei din energie, românii care lucrează peste granițe au reușit să își ajute familiile rămase în țară, trimițând acasă numai în primele 10 luni peste cinci miliarde de euro. Dacă în anii trecuți cei mai mulți bani veneau de la cei stabiliți în Germania, în a doua jumătate a lui 2022 situația s-a schimbat, cele mai mari sume intrând din Marea Britanie, respectiv peste 1 miliard de euro.
Cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Anatolie Coșciug, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației spune, conform publicației Libertatea, că fluxul remiterilor de bani către țară va înregsitra schimbări.
”Au început să apară alte forme prin care poți să rămâi conectat cu țara de origine ca migrant, nu doar trimițând bani acasă. Diaspora s-a maturizat, a găsit alte modalități de investiție. Au apărut programe finanțate de guvern de a aduce diaspora acasă și nu mai trebuie să strângi câțiva ani ca să îți deschizi un business aici. Vine guvernul cu o parte din bani”, arată acesta.
De asemenea, diaspora a început să își regândească prioritățile. Pe măsură ce migranții români își diversifică felul în care își gândesc partea financiară, trendul va fi unul de scădere al remiterilor, apreciază cercetătorul Anatolie Coșciug.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Foto: Concepție grafică: Radio Târgu Mureș / Corina Muntean
Publicat de Corina Muntean,
18 ianuarie 2023, 14:48 / actualizat: 18 ianuarie 2023, 21:53
Între „Let Me Entertain You” (al lui Robbie Williams) și „The Boys of Summer” (al veteranului Don Henley, ex Eagles) încap atâtea lucruri bune într-un playlist de nici un ceas! Le-aduc Direcția 5, Caro Emerald, Cristi Dumitrașcu, Allover, Cher, Kings of Convenience, Maria Radu, printre alte nume.
Miercuri, 18 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM / 94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Majoritatea directorilor generali de pe mapamond se tem că recesiunea va fi mai gravă decât criza financiară, relevă un studiu recent, motiv pentru care își vor revizui planurile de afaceri pentru 2023. Totuși, în contextul creșterii economice previzionate, directorii din România iau în calcul încheierea de tranzacții și pun accent pe munca flexibilă.
98% din directorii executivi se pregătesc pentru o recesiune economică caracterizată de tensiuni geopolitice, de întreruperea lanţului de aprovizionare şi de incertitudini legate de COVID-19. Aceștia par, totuși, să fie împărţiţi în ceea ce priveşte durata, profunzimea şi gravitatea acesteia, arată un studiu publicat de EY. Studiul CEO Outlook Pulse – ianuarie 2023 a înregistrat opiniile a 1.200 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspective, provocări şi oportunităţi. Autorii studiului au constatat că 48% dintre aceştia prevăd o încetinire moderată a economiei globale, în timp ce mai mult de jumătate (55%) dintre cei care se pregătesc pentru o încetinire persistentă se tem de o recesiune mai gravă decât criza financiară globală din 2007-2008 în ceea ce priveşte durata şi gravitatea acesteia.
Ca urmare a acestor provocări geopolitice exacerbate, 97% dintre respondenţi îşi revizuiesc planurile. 44 % dintre ei amână o investiţie planificată şi aproape o treime (32%) opresc cu totul investiţiile planificate’, arată cercetarea. De asemenea, aproape o treime (32%) dintre respondenţi consideră că incertitudinea legată de direcţia politicii monetare şi creşterea costului capitalului reprezintă cele mai mari riscuri pentru creşterea viitoare a afacerii lor.
Potrivit consultanţilor EY, deşi îngrijorările privind incertitudinea legată de COVID-19 s-au diminuat, aproape o treime dintre directorii executivi (32%) încă o menţionează ca fiind un risc cheie pentru compania lor. În ce privește România, deşi situată la graniţa cu Ucraina, țara noastră continuă să contracareze tendinţele şi este de aşteptat să înregistreze un avans al PIB de o singură cifră în 2023.
Asta nu înseamnă, totuşi, că directorii generali din România vor fi izolaţi de recesiunea economică globală. Faptul că 89% dintre respondenţi iau în considerare încheierea de tranzacţii, sub o formă sau alta, în următoarele 12 luni, rezonează puternic cu activitatea observată pe piaţa românească. Economia a înregistrat o creştere a numărului de tranzacţii în 2022 şi nu există încă niciun semn de încetinire a acesteia.
În ciuda perspectivelor negative, liderii de companii sunt în căutare de oportunităţi pentru a obţine un avantaj competitiv. Încheierea de tranzacţii de un fel sau altul rămâne o prioritate pentru respondenţi (89%) în următoarele 12 luni, aproape jumătate dintre ei (46%) plănuind să avanseze pe partea de fuziuni şi achiziţii, 58% cu asocieri în participaţie sau alianţe strategice şi 34% cu cesionări. 39% dintre respondenţi plănuiesc să crească investiţiile în sustenabilitate, ca un aspect esenţial al strategiei şi ofertei lor.
În plus, mai mult de o treime (36%) intenţionează să îşi sporească investiţiile în resursa umană, inclusiv în bunăstarea forţei de muncă şi în dezvoltarea competenţelor. Majoritatea directorilor generali respondenţi (70%) sunt de acord că munca flexibilă va fi esenţială pentru reducerea fluctuaţiei angajaţilor şi pentru atragerea de noi talente.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Cu siguranță locul (și timpul!) întâlnirilor plăcute (Dermot Kennedy, Loredana, cântând un pop-rock acustic în 1996, Shania Twain, cu haiosul „Gidyy Up”, în așteptarea albumului „Queen of Me”, the Weeknd, Iris, Fiona Apple, CRI GRI, Sting, Cesaria Evora), dar și al celor mai surprinzătoare povești, odată cu „Chi mai lo sa”, cântat cândva și de Dalida (compus însă de Pete Seeger, în plină perioadă maccartistă, sub titlul „Where Have All the Flowers Gone”).
Marți, 17 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Expoziția de tehnologie CES din Las Vegas a fost locul unde gadgeturile pentru sănătate au fost printre cele mai căutate de vizitatori, informează portalul euronews.ro.
Printre ele se numără toaletele inteligente de la Withings, care analizează urina și detectează un număr mare de biomarkeri, furnizând o imagine rapidă a sănătății organismului.
Este vorba de un dispozitiv cu un diametru de doar 90 mm, care se potrivește în interiorul majorității vaselor de toaletă.
Rezultatele sunt transmise către o aplicație pentru smartphone, care oferă analize și recomandări pe baza datelor.
Un alt dispozitiv prezentat la CES este Caducy, creat de o companie franceză.
Acesta realizează un selfie video de 30 de secunde, pe care îl analizează în cloud cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială și de învățare profundă, inclusiv viziunea computerizată și procesarea semnalelor.
Pe baza acestei imagini, aplicația oferă informații, inclusiv ritmul cardiac, ritmul respirator și nivelul de stres.
Exoscheletul de la German Bionic, Apogee, ajută utilizatorul să ridice mai ușor obiecte de până la 30 kg și este alimentat cu o singură baterie de 40 de volți.
Monitoare cu inteligență artificială pentru copii au stârnit curiozitatea vizitatorilor, pentru că folosesc inteligența artificială pentru a-i monitoriza pe cei mici. Chillax Care, prin aplicația sa,
analizează mișcările microscopice în timp ce bebelușii dorm, pentru a oferi un nivel ridicat de precizie.
Aceasta le poate spune părinților dacă bebelușul lor doarme pe burtă sau dacă există o problemă de respirație, iar pe viitor va putea chiar să măsoare frecvența respiratorie.
Deja multe din aceste dispozitive pot fi cumpărate pe site-urile de specialitate din străinătate, iar unele vor fi disponibile în lunile următoare.
Autor: Raluca Creț
Editor: Corina Muntean
Ascultați rubrica Info Gadget, în fiecare zi de marți, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Nota dominantă a primei ediții din săptămâna asta? Voioșia, să ne fie cu iertare! Ascultăm Rod Stewart, Amy Macdonald, Verde, Bebe Rexha, Semnal M, Teenage Mutants & Laura Welsh, CRI GRI, Maroon 5 feat Megan Thee Stalion, Nicu Alifantis, Paul Simon.
Cântecul de poveste e „Rock and Roll”, un extras de pe al patrulea album al britanicilor Led Zeppelin (fără titlu, precum se știe, apărut în 1971).
Luni, 16 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Laboratoarele americane Moderna şi Merck au anunţat la sfârșitul anului trecut primele rezultate preliminare pozitive pentru vaccinul lor pe bază de ARN mesager, în curs de dezvoltare, împotriva cancerului de piele, informează portalul viata-medicala.ro
Rezultatele au concluzionat un studiu efectuat pe aproximativ 150 de persoane cu melanom, cărora li s-a administrat vaccinul în acelaşi timp cu medicamentele împotriva cancerului.
Pacienţii au fost supuşi unei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea tumorii înainte de a primi tratament – până la nouă doze de vaccin.
Acesta a redus riscul reapariţiei cancerului sau de deces cu 44%, comparativ cu persoanele tratate numai cu medicamentul anticancer, însă rezultate nu au fost încă evaluate de alţi oameni de ştiinţă în domeniu.
De asemenea, cele două companii farmaceutice intenţionează să lanseze în acest an studiile de fază 3, pe un număr mult mai mare de pacienţi.
Tehnologia ARN mesager a devenit mai cunoscută în timpul pandemiei de COVID-19, când Moderna și Pfizer-BioNTech au oferit un vaccin împotriva virusului folosind această tehnică.
Ascultați rubrica Minutul de viitor, în fiecare zi de luni, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Elevii clasei I A, de la școala gimnazială Liviu Rebreanu din Tg. Mureș sunt prieteni buni ai cărților și ne spun povestea lui „Țup”.
Acompaniați la chitară de învățătorul lor, Codruț Morariu, copiii au celebrat ziua culturii naționale, prin cântec. Elevii deseori pictează peisaje inspirate de versurile pline de însemnătate ale marelui poet Mihai Eminescu.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Publicat de Corina Muntean,
15 ianuarie 2023, 08:18 / actualizat: 20 ianuarie 2023, 20:39
Ziua Culturii Naționale îi găsește pe elevii învățătorului Codruț Morariu (Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” din Tg. Mureș) cântând pe versuri eminesciene (acompaniați de el la chitară) și povestind cu pasiune despre ultimele cărți citite, cu toate că sunt abia în clasa întâi. Veronica Ilie a mai surprins în reportajul ei și neobișnuita prietenie a copiilor cu porumbeii, care au nume simpatice și sunt ca niște asistenți personali. Recomandăm călduros și secvențele cu grădinițarii de la „Rândunica”. Printre altele, am reținut, din spusele unei fetițe, o definiție surprinzătoare jocului: „n-am, dar pot să mă prefac că am”.
În al doilea ceas, muzici ferite de uitare, „Vorba ceea” (despre cuvinte rare precum „ubicuu” sau „codalb”), pastila antistres administrată de Sidonia Buta, purtând, într-o astfel de zi specială, titlul caragialesc „Amice, ești idiot!”, topul de fapte și de vorbe săptămânal și cântecul de poveste „Hand in My Pocket”, lansat de Alanis Morisette în 1995.
Duminică, 15 Ianuarie, între orele 9 și 11, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Marți seară a avut loc gala de decernare a Globurilor de Aur – 2023. Ediția cu numărul 80 a avut loc la Los Angeles în prezența multor staruri de cinema și televiziune. Lungmetrajul „The Fabelmans”, regizat de Steven Spielberg, şi comedia cu accente noir „The Banshees of Inisherin” au câştigat principalele trofee.
Tom Hanks este foarte mându de fiul său Truman, alături de care joacă în filmul „A Man Called Otto”, care spune o poveste despre viață, pierdere și speranță și pe care îl putem vedea în cinematografe din 13 ianuarie.
Serialul „Wednesday” se întoarce pe Netflix, pentru un al doilea sezon.
Regizorul Steven Spielberg a afirmat marţi seară, în cadrul ceremoniei decernării Globurilor de Aur, că „nu a avut niciodată curajul” să spună propria poveste, transpusă acum în filmul semi-autobiografic „The Fabelmans”.
Serialul „Rise of Empires: Ottoman” dedicat luptelor dintre Mahommed al II-lea și Vlad Țepeș, poate fi urmărit pe Netflix.
În fiecare sâmbătă, după ora 17:00, în emisiunea „Cinemuzica”, Veronica Ilie vă așteaptă cu știri proaspete din lumea cinematografiei, alternate de melodii celebre.
Ascultă Radio Târgu Mureş pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Câțiva dintre elevii clasei I B, de la școala gimnazială Mihai Viteazul din Tg. Mureș își doresc să urmeze meseriile părinților, iar alții visează la o carieră artistică. „Să compui versuri nu-i ușor, începi să te zăpăcești”, spune o fetiță.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Vaccinul pentru albine, așteptat cu nerăbdare de apicultorii americani, indonezianul care s-a căsătorit de 87 de ori și se pregătește să repete experiența la 61 de ani și obișnuitele glume din final.
Pe scurt, un nou top de fapte și de vorbe săptămânal.
Vineri, 13 ianuarie, în „Bună dimineața, Transilvania!” sau, în reluare, în „Pulsul zilei”, „Sens unic” și, duminică, în „Weekend împreună”.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Ce se întâmplă când DJ-ii se-apucă de gospel? Pot ieși lucruri faine, ca în cazul piesei din deschidere „Giant”. Ce-i drept, Calvin Harris a colaborat, aici, cu Rag’n Bone Man. Lady Gaga a fost, la-nceputurile carierei, o excentrică pe urmele căreia se aflau mereu „Paparazzi” (a se vedea & asculta piesa ei din 2008).
Cântecul de poveste e impresionantul „Space Oddity” al lui David Bowie, compus de acesta la doar 22 de ani și lansat în iulie 1969, cam pe când omul punea piciorul pe Lună. O coincidență de proporții cosmice, am putea zice.
Vineri, 13 ianuarie, după ora 15,la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Deficitul de specialişti şi incertitudinile economice vor accelera strategiile de retenţie a salariaților, conform unei recente analize.
Deficitul de specialişti şi incertitudinile economice vor accelera strategiile de retenţie a angajaţilor în 2023, conform unei analize realizate de platforma de recrutare online BestJobs. Potrivit sursei citate, la început de an companiile încetinesc ritmul de recrutare şi vor pune tot mai mult accent pe dezvoltarea echipei pentru a acoperi nevoile de creştere.
„Deficitul de personal rămâne o provocare majoră pentru mediul de business şi în 2023, obligând departamentele de HR să se concentreze pe maximizarea indicatorilor de retenţie, dar şi pe dezvoltarea competenţelor angajaţilor existenţi sau chiar pe mobilitatea acestora între departamente, în funcţie de priorităţi şi disponibilitate. candidaţii vor simţi din piaţă presiunea de a se dezvolta profesional, de a evolua şi a-şi perfecţiona aptitudinile, astfel încât să devină cât mai valoroşi pentru angajatori”, spune Andrei Frunză, CEO BestJobs România.
Conform BestJobs, în 2022, peste 5,5 milioane de candidaţi şi-au căutat activ job pe această platformă de recrutare, cu 39% mai mulţi decât în 2021. Cele mai multe căutări au fost pentru poziţiile de contabil, pentru care salariile nete pornesc de la 650 euro pentru un junior şi ajung la 1.800 euro pentru un expert, pentru inginer, care în funcţie de specializare poate câştiga între 900 şi 1.600 de euro pe lună, şi pentru şofer, pentru care salariul este între 800 şi 1.200 pentru cursele interne şi pot ajunge la 1.800 – 2.400 pentru cursele internaţionale. Conform platfomrei de recrutare, în vânzări, salariul cel mai mic este obţinut de un reprezentant de vânzări (700 – 860 de euro lunar), iar cel mai mare de un senior sales executive, ce câştigă 2.200 – 2.800 de euro. În Producţie/Logistică, salariile pornesc de la 600 de euro lunar pentru un gestionar depozit şi pot ajunge la 1.700-2.200 de euro pentru un manager logistică, iar în IT/Telecom un junior network engineer are un salariu cuprins în intervalul 840 – 1.100 euro, în timp ce un lead front-end engineer poate primi un salariu de 3.400 – 3.800 euro.
Oraşele cu cele mai multe oportunităţi profesionale în 2022 au fost Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Arad, Târgu Mureş şi Oradea, principalii poli demografici şi economici la nivel naţional.
Potrivit analizei, în 2022, pe lista de beneficii preferate de angajați s-au numărat posibilitatea de a lucra remote şi programul flexibil de lucru. Şi în 2023, pentru a păstra în echipe angajaţii buni, companiile vor continua să fie flexibile şi să pună pe primul loc nevoile angajaţilor. Lista de beneficii oferite va fi completată de bonusurile de performanţă, tichetele de masă şi primele de sărbători, la pachet cu posibilitatea de a-şi personaliza schema extra-salarială în funcţie de nevoi.
Autor: Virgil Natea
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
La clubul recreativ-educativ „Wonderland” din Tg-Mureș copiii au fost vizitați de un medic stomatolog, care le-a oferit copiilor dispozitive cu ață dentară, dar și sfaturi prețioase cu privire la sănătatea dentară. Copiii învață să pună în aplicare cele învățate, alături de coordonatorul activităților clubului, Adi Manolea.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
S-a mai scurs un an în care mulți dintre români au impresia că apartenența la spațiul comunitar nu este una din cele mai bune alegeri și că mulți nu ne doresc alături de ei în Uniunea Europeană, dovadă fiind eșecul recent al accederii în spațiul Schengen.
Cu toate acestea, dacă reiterăm calculul fondurilor absorbite și al contribuției datorate apartenenței, vom constata că suntem cu mult pe plus. Practic, în cei 16 ani scurși de când am intrat în UE, zeci de miliarde de euro au intrat în România din 2007 când am intrat în UE și până în prezent. Este adevărat că, suma reflectă absorbția financiară de bani europeni, nu și rezultatele palpabile, cele care ar trebui să se simtă în viața de zi cu zi a beneficiarilor, adică a întregii societăți românești.
Concret, în perioada 1 ianuarie 2007-30 noiembrie 2022, Uniunea Europeană a pompat în România aproape 80 (79,985) de miliarde de euro. La rândul ei, țara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproepa 26,5 (26,458) miliarde de euro. Rezultatul net este peste 53,5 (53,527) miliarde de euro – fonduri absorbite de România de la UE în plus față de contribuția noastră la bugetul Uniunii, după cum arată calculul prezentat de site-ul startupcafe.ro. Cel mai bine ne-am comportat în Cadrul financiar multianual 2007-2013, când am reușit o rată de absorbție de 91 % a fondurilor europene, respectiv 36,7 miliarde de euro. În Cadrul financiar multianual 2014-2020 am reușit să absorbim 75,7 % din sumele acordate ca ajutor european, respectiv 39,1 miliarde de euro. În Cadrul financiar multianual 2021-2027, țara noastră are la dispoziție 51,9 miliarde de euro pentru dezvoltare, iar pînă acum a absorbit 370 de milioane, reprezentând 0,7 % rată de absorbție.
De asemenea, prin programul NextGenerationEU, lansat de Uniunea Europeană ca răspuns la criza COVID-19, România are la dispoziție 17,4 miliarde de euro, din care a absorbit 3,7 miliarde euro, adică 21,4%, deocamdată. Potrivit Statupcafe, urgența Guvernului este să închidă perioada de programare 2014-2020 și să salveze cât mai poate din fondurile rămase neabsorbite, până la finalul anului 2023. Este vorba de circa 10 miliarde de euro, adică un sfert din banii alocați în cel de-al doilea ciclu financiar pe care România l-a prins în UE.
Problema de absorbție este la programele operaționale, care necesită dezoltarea de proiecte, mai ales în zona publică, de infrastructură, mediu și de dezvoltare în teritoriu. Este vorba despre fondurile europene structurale și de investiții, unde rata de absorbție a ajuns la 71%.
Față de fondurile din programele operaționale, țara noastră a mai luat bani de la UE și prin mici programe de cooperare teritorială cu țările vecine, care nu au fost luate în calcul.
În 2023, România își propune să mai absoarbă fonduri structurale și de investiții de peste 6 miliarde de euro. Dacă va reuși, ar ajunge la o rată de absorbție de peste 95% pe partea de fonduri structurale.
Autor: Virgil Natea
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
În pană de idei pentru rubrica „Vorba ceea”, Dana Ardelean atâta a cotrobăit prin ungherele Internetului, până a găsit o listă cu 50 de cuvinte românești recomandabile, publicată (cu cele mai bune intenții) într-o revistă pentru femei. Fiindcă, nu-i așa, printre sfaturile din domeniul modei, al parentigului sau al vieții de cuplu, femeile ar trebui să accepte și unele legate de vocabularul care-i șade bine unei intelectuale.
Prin urmare, ia faceți bine, doamnelor, și învățați să folosiți cuvinte precum CODALB! De BLOND a auzit toată lumea, e banal. Urmează prima parte a unei serii dedicate cuvintelor rare.
Joi, 12 ianuarie, după ora 9, în „Bună dimineața, Transilvania!” sau, în reluare, în „Pulsul zilei”, „Sens unic” și, duminică, în „Weekend împreună”.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Propuneri fel de fel pentru după-amiaza asta: Maneskin (italienii ăia cu nume danez care au câștigat Eurovisionul în 2021), Emilian & Ioana Ignat, Urge Overkill (rockerii din Chicago pe care, într-un fel , Tarantino, cu-al lui „Pulp Fiction”, i-a făcut oameni), Clio, Vunk (de pe vremea când erau Vank), Portugal. The Man, Cristi Dumitrașcu (un folkist eficace, pe care l-am putea porecli, după o piesă de-a lui, „Cel mai iubit om din lume”), Natalie Cole, Phoenix, Suzanne Vega, The Beatles.
La 15 și 30 de minute, un debut: proiectul „Jurnal cultural”, de urmărit la noi în fiecare joi.
Toate astea vi le-am pus deoparte pentru joi, 12 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Totuși, multe persoane nu îndeplinesc condiția stagiului de cotizare pentru a accede la pensia pentru limită de vârstă sau anticipată. Statul le oferă în schimb posibilitatea să contribuie la sistem prin plata contribuțiilor de asigurări sociale pe o perioadă de 6 ani anterioară datei încheierii contractului de asigurare socială.
Foarte mulți români au perioade de timp lipsă în cartea de muncă, iar singura soluție pentru a avea continuitate și a-și încasa pensia ar fi să își cumpere vechime. Statul permite acest lucru, dar costurile nu sunt deloc mici. Și asta pentru că, vechimea care trebuie cumpărată este în strânsă legătură cu salariul minim pe economie, iar acesta a crescut la 3.000 de lei începând cu acest an. Contribuția se raportează la salariul minim pe economie și este în proporție de 25%.
Rezultă o sumă de 750 de lei pe lună, care înmulțită cu 12 luni, dă o sumă de plată de 9.000 de lei. Așadar, cei care vor să cumpere, de exemplu, un an de vechime trebuie să plătească minimum 9.000 de lei. Pot plăti și mai mult dacă vor să aibă o pensie mai mare și pot alege să plătească toți banii odată sau să facă plata eșalonat, după ce vor încheia un contract cu Casa Națională de Pensii.
Statul român permite românilor să cumpere până la cinci ani de vechime în muncă, până la 31 august anul acesta. Plata contribuției de asigurări sociale se efectuează prin orice mijloc de plată prevăzut de lege, inclusiv în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul persoanei interesate sau a mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială. Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială și efectua plata contribuției de asigurări sociale sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare, informeaz Casa de Pensii.
În final, să aruncăm și o privire asupra populației de pensionari existente la ora actuală în țară. În decembrie 2022 în România era înregistrat un număr de aproape 4.788.000 de pensionari, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceştia, 695 de mii aveau perioade lucrate în agricultură, la o pensie medie de 506 lei. Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, s-au pensionat la limita de vârstă numai 3,82 milioane de persoane, cu o pensie medie ce se situa la 1.937 de lei. În decembrie 2022, primeau pensie anticipată 7.699 persoane (2.470 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială primeau 91.564 de persoane (1.796 de lei pensia medie), iar pensie de invaliditate 398.983 persoane (pensie medie de 781 lei), dintre care 44.794 persoane pentru gradul I de invaliditate (671 lei, pensie medie).
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Anul ce s-a încheiat cei aproape 8 milioane de salariaţi care au contribuit la Pilonul II de pensii private obligatorii au avut de pierdut. Pentru prima oară de la lansarea din 2008, cele şapte fonduri de pensii la care se contribuie cu o parte din venitul brut lunar au închis pe scădere 2022.
2022 este primul an pe care Pilonul II de pensii private din România îl încheie pe minus. Ziarul Financiar remarcă faptul că scăderea medie de 3,4% a fost determinată în mare parte de scăderea valorii portofoliului titlurilor de stat, acolo unde fondurile au circa 65% din active. Indicele Bloomberg referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%. Toate sunt generate de scumpirile agresive, reflectate în cel mai ridicat nivel al inflaţiei de 20 de ani în România şi de 40 de ani în SUA .
Inflația a determinat băncile centrale să iasă cu înăspriri de politică monetară ceea ce a redus drastic randamentul titlurilor de stat.
Pe de altă parte şi faptul că Bursa de Valori Bucureşti a închis pe minus primul an din 2011 încoace, cu tot cu dividende, şi-a pus amprenta asupra randamentelor fondurilor din P2 în 2022, în contextul în care circa 20% din activele acestor fonduri sunt investite în companii precum Banca Transilvania, Petrom, Romgaz. BET-TR a încheiat anul 2022 cu o scădere de 2% iar BET cu minus 11%.
Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la nivelul fondurilor de administrare a pensiilor private obligatorii, dinamica din 2022 a fost următoarea: AZT (-4,44%), BCR (-3,9%), NN (-4,7%), Aripi (-4,3%), Vital (-3,12%), BRD (-2,8%) și Metropolitan (-0,4%) ceea ce corespunde cu o medie de scădere de 3,4%. Spre comparaţie în 2021 Pilonul II a avut un randament de 6%, sub inflaţia de 8,2%, la jumătate faţă de cea de acum.
Din rândul celor şapte fonduri din România, singurul cu grad ridicat de risc – adică expunere mai ridicată pe segmentul de acţiuni, este Aripi, administrat de Generali. Industria fondurilor de pensii private are zile grele nu doar în România ci şi pe alte pieţe europene. Publicaţia CNBC notează că scăderile puternice de pe pieţele bursiere şi de obligaţiuni din ultimul an au redus, pentru prima dată în istorie, valoarea combinată a fondurilor suverane şi a fondurilor publice de pensii din întreaga lume, de la 11.500 mld. dolari la 10.600 mld.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Miliardarul american Elon Musk a căzut pe locul 2 în clasament, după ce în decurs de un an și ceva a pierdut 200 de miliarde de dolari. Ce a produs această schimbare dramatică în topul miliardarilor?
Nimeni nu a făcut sau a pierdut, mai mulţi bani în istoria recentă a celor mai bogați oameni de pe mapamond, ca Elon Musk, averea antreprenorului în vârstă de 51 de ani înregistrând o cădere fără precedent de 200 de miliarde de dolari începând din noiembrie 2021 și până în prezent. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea acestuia era de 340 de miliarde de dolari în urmă cu 14 luni. Ea este evaluată acum la doar 128 de miliarde de dolari, în ultimele zile pierzând încă 9 miliarde în cotațiile de pe bursă, ceea ce l-a costat poziția de cel mai bogat om din lume. Acest titlu îi revine în prezent preşedintelui brandului francez de lifestyle LVMH, Bernard Arnault, care are o avere estimată la 164 de miliarde de dolari, în creștere cu 2 miliarde în ulima săptămână.
Publicația financiară Forbes l-a detronat pe Elon Musk de pe primul loc în clasamentul miliardarilor încă din luna decembrie a anului trecut. Ce anume a produs acest declin formidabil? Musk deţine compania de maşini electrice Tesla şi compania de aeronautică SpaceX, iar în octombrie a achiziţionat platforma de socializare Twitter pentru 44 de miliarde de dolari. Momentul a coincis cu o depreciere continuă a valorii acţiunilor Tesla, despre care unii acţionari nu cred că este o coincidenţă. În noiembrie, Elon Musk a glumit despre pierderea de bani pe Twitter. ‘Cum să faci o mică avere pe reţelele sociale? Începe cu una mare’, a scris el pe această platformă. Miliardarul a folosit platforma Twitter pentru a-şi promova politica, ceea ce l-a făcut în mare măsură nepopular în rândul progresiştilor ce tind să susţină afaceri precum Tesla, care promovează energia alternativă.
Drept urmare, Tesla a înregistrat o scădere de 65% a valorii acţiunilor în 2022, cu o scădere de 44% în decembrie. Musk a vândut miliarde de dolari în acţiuni ale companiei în eforturile de a face Twitter profitabil, acțiune care s-a dovedit până acum neinspirată.
Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a devenit prima persoană care a cărui avere depăşea 200 de miliarde de dolari în aprilie 2021. Musk a fost a doua persoană. Bloomberg estimează valoarea actuală a averii lui Jeff Bezos la 109 miliarde de dolari, ajuns între timp pe locul 5 în indexul miliardarilor Boomberg . Pe 3 se poziționează indianul Gautam Adani cu 119 miliarde de dolari, iar pe 4 fondatorul Microsoft, Bill Gates, cu 110 miliarde.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Dacă ne-am lua doar după prima și după ultima piesă din cuprinsul emisiunii, și tot ar merita creditul vostru ediția asta!
Așadar, între legendara „You Can Leave Your Hat On” a lui Joe Cocker (1986, „9 săptămâni și jumătate”, nopți de video, dacă vă mai amintiți) și „Let Me Roll It” (Paul McCartney & Wings, în 1973, ce vremuri!), e-o-ntreagă bucurie auditivă care v-așteaptă miercuri, 11 ianuarie, după ora 15, numai la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Compasiunea, bunătatea, empatia și recunoștința sunt calități care îi învață pe copii că, dacă îi ajuți pe cei din jur, de fapt te ajuți pe tine însuți.
Elevii clasei a II-a de la școala gimnazială Dacia din Tg-Mureș fac fapte bune ori de câte ori au ocazia, fără a aștepta ceva în schimb, altfel, spun ei, binele făcut nu are nicio valoare.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Elevele clasei a III-a A de la școala gimnazială Nicolae Bălcescu din Tg. Mureș sunt premiante la concursuri de matematică și cred că științele exacte dezvoltă gândirea și le vor fi de folos în găsirea celui mai bun job.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Un astfel de exemplu vine de la Primăria Reghin, care a lansat o aplicație mobilă nouă și ușor de utilizat, ce va eficientiza comunicarea dintre cetățean și instituție.
iReport Reghin permite cetățenilor cu spirit civic să transmită petiții și incidente, probleme punctuale din diferite zone ale orașului, cum ar fi gropi în asfalt, resturi menajere și moloz aruncate la întâmplare, gunoi în mijloacele de transport, disfuncționalități în iluminatul public, coșuri de gunoi vandalizate, vehicule abandonate și așa mai departe.
Sesizările vor fi transmise automat persoanelor care au atribuție în rezolvarea lor, astfel că timpul de intervenție va fi mult redus.
Acestea pot fi însoțite de o fotografie, o scurtă descriere și localizare GPS sau utilizatorul poate completa adresa unde a sesizat problema, oferind primăriei identificarea exactă a locației incidentelor.
Aplicația iReport este mult mai dinamică, rapidă și mai eficientă, este direct conectată cu sistemul intern al primăriei, astfel că întrebările și sesizările vor fi repartizate imediat pe departamente.
Aplicația iReport poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și Apple App Store.
Autor: Raluca Creț
Editor: Corina Muntean
Ascultați rubrica Info Gadget, în fiecare zi de marți, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Unele nostalgii, mascate cu ajutorul bunei dispoziții, ne pasc în ediția asta. De pildă, ascultând grupul românesc Jazzapella (ce cântă doar acapella), ne-amintim de vremurile când nu exista să scăpăm aventurile familiei Flintstone în emisiunea „Album duminical”.
Sau odată cu piesa „Rubedenii” aflată pe ultimul album apărut în timpul vieții lui Vali Sterian. Finalul punk-rock nu trebuie să vă sperie, că nu e furios, ci de-a dreptul duios („Rose Tatoo”- Dropkick Murphys).
Marți, 10 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Cântec, joc și voie bună/La-nceput de săptămână, vorba ceea. Cu contribuția unora ca Los Lobos, Coldplay, Dana (Nălbaru, of course!), The Who. Pentru variație, nu ne vor lipsi nici prilejurile de meditație, aduse în emisiune de Dan Manciulea (cu formidabilul lui „Am înfrânt”) Amy Winehouse și Ada Milea.
Cântecul de poveste e al grupului britanic Rolling Stones. „Anybody Seen My Baby?” e o piesă din 1997.
Luni, 9 ianuarie, după ora 15, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Răzvan este elev al Colegiului Național Papiu Ilarian din Tg. Mureș și membru al clubului de lectură inițiat de Adina Mătieș. Răzvan spune că, de regulă, cartea bate filmul și a povestit despre pasiunea sa pentru seria de cărți „Harry Potter”, dar și despre cartea pe care o citește acum, „David și vioara lui”.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Este întrebarea la care au încercat să răspundă mii de specialiști de-a lungul timpului, iar concluzia majoritară a fost clară: 2 litri de apă pe zi.
Un studiu publicat în revista Science și citat de Ziarul Financiar, aruncă în aer teoria conform căreia pentru un organism sănătos este nevoie de un consum de cel puțin 2 litri de apă pe zi.
Studiul, realizat în 23 de ţări, a evaluat aportul de apă a peste 5.000 persoane, ajungând la concluzia că o cantitate optimă ar varia de la 1,5 litri la 1,8 litri.
Au fost analizate persoane cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 96 de ani, care au băut apă cu deuteriu, un izotop stabil al hidrogenului inofensiv, a cărui rată de eliminare a fost calculată în detaliu.
În acest fel, s-a determinat schimbul de apă al fiecărei persoane, adică câtă apă se consumă pe zi, care indică necesarul ideal de apă.
Cercetările au arătat că cei mai mulţi oameni necesită doar 1,5 până la 1,8 litri pe zi şi că valorile depind de mulţi factori externi şi interni.
Cea mai mare nevoie de apă s-a înregistrat la bărbați cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, cu o medie de 4,2 litri pe zi, iar o parte din femeile între 20 şi 40 de ani au avut nevoie de 3,3 litri pe zi.
Consumul scade odată cu vârsta și creşte la cei care trăiesc în zone calde, umede şi la altitudini mari, în cazul sportivilor și femeilor însărcinate.
Studiul mai arată și că necesarul de apă este satisfăcut şi de alimente cu conținut ridicat de apă, motiv pentru care nu este nevoie de 2 litri de lichid în fiecare zi.
Raluca Creț
Ascultați rubrica Minutul de viitor, în fiecare zi de luni, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Dacă în modă viva magenta este culoarea anului 2023, în energie culoarea anului este verdele. Boom-ul proiectelor în energii regenerabile se va accelera în următorii ani, până la acoperirea a peste o treime din necesarul de consum în 2030. De altfel, anul ce s-a încheiat a fost unul prolific pentru investițiile de acest fel.
În 2022, proiecte regenerabile cu o capacitate de circa 6.400 MW, echilaventul a circa 6 miliarde de euro în investiţii, au obţinut avizele sau contractele de racordare la reţea. Potrivit Ziarului Financiar, la aproape un deceniu de la prima perioadă care a dus la dezvoltarea proiectelor de energie verde, România se află în plin boom regenerabil. Țara noastră are în acest moment un parc de proiecte eoliene şi solare de circa 3.300 MW, care anul trecut au avut o contribuţie de peste 13% la producţia totală de energie, conform datelor din raportul anual al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, arată că, doar în 2022, au fost emise avize şi contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW şi de circa 2.600 MW pentru parcuri eoliene. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare. Arad, Galaţi şi Giurgiu sunt judeţele care au concentrat cele mai multe proiecte de energie verde, în contextul în care judeţele vedetă din primul val, Constanţa şi Tulcea, sunt aproape închise pentru investiţii noi.
În acest context, energia eoliană ar putea deveni cea mai mare forţă în piața locală a producţiei de energie în următoare decadă, cu o pondere de 30% din mixul total, peste energia hidro. Pe locul doi ar fi energia solară cu o pondere de 29% în 2030, potrivit Deloitte. Asta, în condițiile în care România va merge pe calea REPowerEU, programul european care urmăreşte accelerarea investiţiilor în energie verde cu scopul de a reduce rapid dependenţa faţă de Rusia.
La nivelul anului 2030, România ar putea avea o ţintă de regenerabile de 34%, revizuită în creştere de la nivelul anterior de 30,7%. În Uniunea Europeană, ţinta de regenerabile de 40% pentru anul 2030 a crescut la 45% , ca răspuns la conflictul din Ucraina, scopul fiind același, de reducere a dependenţei faţă de Rusia prin investiţii în energia verde.
Studiul Deloitte, realizat alături de RWEA (Romanian Wind Energy Association) şi RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association, arată că, în planul său cel mai ambițios, România ar putea ajunge la nivelul anului 2030 la o capacitate instalată de 38 GW de la 21 GW în 2020. La acel moment, energia eoliană ar trebui să devină cea mai importantă formă de producere a energiei în România, depăşind energia hidro, remarcă Ziarul Financiar.
Autor: Virgil Natea
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Anul 2023 începe în forță pentru potențialii investitori
Publicat de Corina Muntean,
8 ianuarie 2023, 08:51 / actualizat: 8 ianuarie 2023, 12:40
Dobânzile pentru titlurile de stat au fost majorate, iar Ministerul de Finanțe a lansat odată cu începutul anului o nouă emisiune Tezaur. Fondurile obţinute de stat din această emisiune vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei publice.
Din această săptămână, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi la 1, 2 şi 3 ani şi dobânzi anuale de 7,35%, 7,60%, respectiv 8%. Chiar dacă dobânzile sunt mai mici decât rata prognozată a inflației (12,4 % în așteptările BNR, 9,6 % în proiecția de buget a Guvernului), statul oferă garanția unor venituri sigure și neimpozitate, într-o perioadă dificiliă pentru întreaga economie. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în forma dematerializată, iar dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.
În tot cazul, Ministerului Finanţelor și-a dorit creşterea atractivităţii şi încurajarea plasamentelor pe termen mai lung, motiv pentru care a majorat dobânzile oferite pentru cele trei maturităţi. Faţă de nivelul pieţei secundare a titlurilor de stat în 2022, acestea au crescut cu 0,25% pentru titlurile cu scadența la 1 an, cu 0,36% pentru cele cu scandența la 2 ani şi respectiv cu 0,48% pentru scadenţa la 3 ani.
Anul trecut, românii au investit peste 12 miliarde lei prin 283.000 subscrieri în instrumente remunerate cu dobânzi situate între 4,5% şi 9,15%. Titlurile din emisiunea Tezaur pot fi cumpărate online, până în 24 ianuarie 2023, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spațiul Privat Virtual. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Totuși, până în 25 ianuarie 2023, titlurile de stat pot fi achiziţionate și de la unităţile Trezoreriei Statului iar între 3 şi 24 ianuarie, în mediul urban şi 3 şi 23 ianuarie în mediul rural, prin subunităţile poştale ale Companiei Națională Poșta Română.
De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Ministerul de Finanțe mai precizează că investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.
Autor: Virgil Natea
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Acest lucru s-a văzut și anul trecut când cererea de metale preţioase a rămas solidă în rândul investitorilor români. Totuși nu aurul a fost metalul rege în ce privește randamentul oferit în 2022, ci alt metal prețios.
Cererea de metale preţioase a rămas solidă în România, în 2022, investitorii dorind să profite de preţurile avantajoase sau pentru diversificarea portofoliilor pe o piață a investițiilor aflată în scădere. O analiză de specialitate realizată de casa de brokeraj XTB România la sfârșitul anului trecut prevede perspective pozitive și în creștere pentru metalele preţioase în 2023, cu excepţia paladiului.’Deşi a evoluat mai bine decât aurul, argintul a fost neglijat de investitori, motiv pentru care are mult potenţial la nivelurile actuale de preţ. O performanţă superioară a argintului în raport cu aurul este modelul care tinde să se manifeste în timpul pieţelor de creştere pentru metalele preţioase’, a arătat Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.
Totuși, într-un top al metalelor preţioase în funcţie de numărul de conturi care au tranzacţionat acest tip de active în primele trei trimestre ale anului 2022, în cadrul XTB, aurul şi-a menţinut poziţia ‘regală’. Metalul galben a fost, de departe, cel mai popular metal preţios şi fiind tranzacţionat de mai mult de două ori decât argintul, care este ocupantul locului secund. Pe locurile trei şi patru, la o distanţă foarte mică, s-au aflat paladiul şi platina. Prețul aurului a scăzut cu 22% de la vârfurile din martie, la declanșarea războiului din Ucraina, până la minimele din septembrie, când era cotat la 1.615 dolari per uncie, pe fondul aprecierii dolarului american şi a randamentelor în creştere ale titlurilor de stat din SUA.
În comparaţie cu performanţa altor metale majore în 2022, aurul a avut un an în general mixt. Metalul galben a depăşit performanţele cuprului şi paladiului, dar a subperformat în raport cu argintul şi platina. Conform analizei XTB, această relaţie dintre dolar şi aur va rămâne puternică în 2023. ‘Dacă dolarul se slăbeşte, pe măsură ce anticiparea unui pivot al Fed creşte, aurul se poate aprecia mai mult’, susţin analiştii. Pe de altă parte, dacă Rezerva Federală îşi menţine poziţia agresivă pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru va susţine dolarul şi va pune presiune asupra aurului. Cel mai bun scenariu pentru aur în 2023 presupune o încetinire a activităţii economice globale şi o schimbare a atitudinii băncilor centrale către condiţii financiare mai relaxate, pe fondul reducerii temerilor legate de inflaţie. Totodată, o redeschidere cu succes în China poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra cererii fizice de aur pentru bijuterii.
Pe lângă aur, paladiul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative, fiind posibil ca piaţa să se confrunte cu un excedent anul acesta. În acelaşi timp, preţurile argintului ar putea fi susţinute de cererea mai mare din partea industriei de smartphone-uri precum şi de utilizarea crescută a energiei fotovoltaice, estimează analiștii casei de brokeraj XTB România.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Ultima dimineață de vacanță merită s-o ținem minte! Un motiv bun ar fi spectacolul Teatrului Național Radiofonic pentru Copii „Muc cel mic”, un scenariu radiofonic după Wilhelm Hauff de Cristian Pepino, care semnează și regia.
În al doilea ceas, muzici ferite de uitare, „Vorba ceea” (din nou despre lipsa diacriticelor, care poate provoca râsul, dacă nu chiar confuzii în înțelegerea unui text), „Săptămâna scurtă”, un text hazliu al Sidoniei Buta în lectura autoarei, topul de fapte și de vorbe săptămânal și cântecul de poveste „Beds Are Burning”, hitul din 1987 al australienilor Midnight Oil.
Duminică, 8 ianuarie, între orele 9 și 11, la Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Anul 2023 se anunţă un an bogat pentru istoria ecranizărilor, iar numeroase cărţi, de la SF-uri clasice la romane recompensate cu mari premii şi bestselleruri New York Times, vor fi transpuse pentru televiziune, reţele de streaming sau cinematografe.
Agerpres va lansa proiectul editorial „Ecranizări – 2023” care prezintă cele mai aşteptate adaptări ale anului, filme care vor stârni, cu siguranță, interesul cinefililor. „Teambuilding”, filmul românesc care a făcut istorie la box office-ul din țara noastră, și sezonul 2 al „Rise of Empires: Ottoman”, care prezintă lupta dintre Vlad Țepeș și sultanul Mahomed Cuceritorul, sunt cele mai vizionate filme în România la începutul lui 2023.
„The Challenge” a primit un nou trailer, care prezintă în avans thrillerul SF rusesc care a reușit să-l detroneze pe Tom Cruise, devenind prima peliculă filmată în spațiu. Cineaştii pot înscrie filme în trei programe competiţionale ale TIFF 22, până pe 1 februarie 2023.
În fiecare sâmbătă, după ora 17:00, în emisiunea „Cinemuzica”, Veronica Ilie vă așteaptă cu știri proaspete din lumea cinematografiei, alternate de melodii celebre.
Ascultă Radio Târgu Mureş pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro.
Războiul, pandemia, criza prețurilor din energie ori seceta sunt factori agravanți pentru economia unui stat și implicit pentru nivelul de trai al cetățenilor. Însă nimic nu se compară cu un embargou care să-ți facă viața un calvar. Și, dacă rușii au reușit până acum să ocolească blocada occidentului în privința aprovizionării și a exportului, nu același lucru se poate spune despre Venezuela, ai cărei cetățeni au ajuns literalmente la ”sapă de lemn”.
În ciuda dificultăților, nu doar din ultima perioadă, economia României a avut o performanță notabilă, observată și de vecinii ei: o creștere a PIB-ului nominal de 7 ori în ultimii 20 de ani. Concomitent a crescut și PIB-ul per capita, pentru anul 2021 acesta fiind cuantificat de agențiile de evaluare la aproape 15,000 de dolari americani. Concomitent au crescut și salariile, chiar dacă inflația a bătut majorările, mai ales în anul ce s-a încheiat.
Dar sunt țări pe mapamond ai căror cetățeni o duc mult mai greu. De pildă, Venezuela. Salariul minim pe economie şi pensiile din această țară, echivalentul a 7,59 dolari pe lună, nu ajung pentru a cumpăra nici măcar un kilogram de carne de vită. Potrivit EFE, în magazinele din Caracas, carnea de vită se vindea zilele trecute cu preţuri cuprinse între 8 şi 10 dolari pe kilogram. Venitul minim – perceput de peste 5 milioane de oameni – a scăzut pe final de decembrie la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, a fost echivalentul a 29,68 de dolari. În fapt, venitul este atât de redus, încât un venezuelean nu putea cumpăra un kilogram întreg de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar era suficient pentru a cumpăra o cutie cu 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari.
În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului în decembrie a fost de 52% și îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală – bolivarul. Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în cursul anului trecut și care probabil vor continua și în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), numai în noiembrie 2022 au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat ‘puterea scăzută de cumpărare’ a salariilor şi pensiilor ‘pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului”.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Când sania alunecă ușor pe zăpadă, orice copil e fericit, iar frigul de afară nici nu mai contează. Cu toate acestea, copiii au pregătite cele mai groase haine și așteaptă să se depună zăpada, pentru a se bucura de iarnă.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Drept răspuns, Rusia a anunțat că nu va mai vinde începând cu 1 februarie 2023 petrol acestor țări. Bătălia energetică se prelungește și anul acesta, dar 2022 va rămâne anul în care Rusia a accelerat o criză energetică globală.
Pentru industria energetică, 2022 va fi ţinut minte ca anul în care invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat o criză energetică mondială. Invadarea Ucrainei şi sancţiunile occidentale care au urmat au creat noi presiuni asupra livrărilor de petrol şi gaz, care sufereau deja de pe urma revenirii rapide din pandemie. Marile companii energetice ale lumii au fost nevoite să se retragă rapid din Rusia şi au şters active în valoare de zeci de miliarde de dolari din bilanţurile lor contabile. Statele europene s-au grăbit să se asigure că cetăţenii lor pot să beneficieze în continuare de electricitate şi căldură.
Preţul gazelor naturale a atins cele mai ridicate valori din ultimii ani iar petrolul a urcat până la 140 de dolari pe baril, în apropiere de maximumul istoric, accelerând o spirală inflaţionistă post-pandemie care a provocat o criză a costului vieţii în multe ţări. Invadarea Ucrainei şi sancţiunile occidentale ulterioare au condus la ruperea unor relaţii de aprovizionare cu energie care existau de mai multe decenii. Marile economii ale lumii s-au grăbit să îşi găsească surse alternative de aprovizionare cu energie entru a menţine becurile aprinse. Invadarea Ucrainei de către Rusia a obligat ţările europene să îşi reevalueze parteneriatul cu Rusia, care mult timp a fost principalul furnizor de gaze naturale al continentului. Între timp, statele occidentale au discutat şi au început să implementeze un plafon de preţ privind petrolul rusesc, iar Europa a ajuns la un acord privind plafonarea preţului gazelor şi a investit puternic în gaze naturale pentru a-şi asigura necesarul de energie.
Turbulenţele din piața de energie nu s-au încheiat însă. Marile economii industrializate se pregătesc pentru probleme de aprovizionare şi în 2023, dacă nu cumva şi pentru mai mulţi ani care vor veni. Guvernele occodentale au promovat în mod deschis consolidarea aprovizionării cu energie a aliaţilor, indiferent de costurile mai mari, şi au extins folosirea taxelor şi pachetelor de sprijin pentru a dezvolta energia nucleară şi energiile regenerabile. Măsurile nu sunt văzute doar ca un răspuns concret la ceea ce a făcut Rusia dar şi pentru a contracara China, prin dezvoltarea resurselor care să permită diminuarea poziţiei dominante pe care o exercită țara asiatică în producţia de panouri fotovoltaice şi extracţia de materiale cheie pentru producţia de baterii.
În ultima perioadă, preţurile la gaze naturale şi combustibili de încălzire au scăzut pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Însă oamenii au în continuare dificultăţi, care ar putea continua pentru o anumită perioadă, pe măsură ce livrările limitate vor provoca mai multe şocuri de preţ, notează Reuters.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
O știre despre un indian care s-a răzbunat crunt pe șarpele veninos ce-l mușcase, o alta despre rămășițele unui pterodactil asemănător unui dragon descoperite în Australia și un dram de umor macabru constituie materia primă a celui dintâi top de fapte și de vorbe din 2023.
Vineri, 6 ianuarie, după ora 9, în „Bună dimineața, Transilvania!” sau, în reluare, în „Pulsul zilei”, „Sens unic” și, duminică, în „Weekend împreună”.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Marcată în Statele Unite pe 5 ianuarie, ziua naţională a păsărilor, un proiect al asociaţiei Avian Welfare Coalition, este dedicată sensibilizării şi educării pe teme precum efectele distructive ale comerţului cu păsări şi idei pentru a ajuta la îmbunătăţirea vieţilor păsărilor aflate deja în captivitate. (dcnews.ro)
Cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor păsările ne încântă şi ne inspiră. Preșcolarii din grupa Albinuțelor de la grădinița Rândunica au avut activități și prezentări pentru a recunoaște sau chiar îngriji, cele mai comune specii de păsări.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Numim, în sens figurat, o mâncare proastă „lături”, iar dacă am scrie „laturi”, cu „a” în loc de „ă”, nu ne-am mai face înțeleși. La fel, una sunt „românii”, alta sunt „romanii”, iar scrierea cu „â” sau cu „a” face diferența între cele două cuvinte.
Altfel spus, și prima ediție din 2023 a rubricii „Vorba ceea” (asemeni ultimei ediții din anul trecut) e tot despre importanța diacriticelor, a căror lipsă e, în cel mai bun caz, comică.
Joi, 5 ianuarie, după ora 9, în „Bună dimineața, Transilvania!” sau, în reluare, în „Pulsul zilei”, „Sens unic” și, duminică, în „Weekend împreună”.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
După ce își umple săculețul cu polen, albina, cel mai răspândit polenizator, transportă conținutul în stup. Micuța insectă se enervează și te înțeapă, dacă o enervezi, spun preșcolarii de la grădinița Licurici din Tg. Mureș care studiază comportamentul albinuței harnice, în timp ce savurează mierea dulce.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Călători în lumea fascinantă a cărților sunt membrii „clubului de lectură” organizat de Adina Mătieș. Copiii își petrec serile împreună, la o ceașcă de ceai, povestind despre lecturile preferate. Luca este elev la școala gimnazială Omega din Tg. Mureș și ne vorbește despre cartea pe care o citește acum, în vacanță, „Timmy Fiasco”.
Ascultă rubrica „Copilării”, de luni până vineri, în emisiunile „Bună dimineața, Transilvania!”, „Pulsul zilei” și „Sens unic” iar duminică, în emisiunea „Weekend împreună”, între orele 9,00 și 10,00.
Suntem Radio Târgu Mureş, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
Imprimantele 3D sunt din ce în ce mai cunoscute și pot fi utilizate în aproape orice domeniu și devin tot mai accesibile publicului larg.
O companie din Hong Kong se pregătește să pună pe piață o imprimantă 3D care poate fi ținută în palmă, informează site-ul kickstarter.com.
După o muncă de doi ani până la conturarea design-ului final, o echipă de 3 tineri au reușit să finalizeze aparatul și să îl certifice în noiembrie 2022.
TinyMaker poate fi utilizată pentru a crea obiecte de dimensiuni mici din rășină, de exemplu piese de șah sau obiecte promoționale și are nevoie de doar 5 W, energie care poate fi furnizată dintr-o simplă baterie portabilă.
Imprimanta are o greutate de 600 de grame, folosește software OpenSource și este prevăzută cu slot pentru card SD, de unde poate primi informații despre piesa pe care urmează să o imprime.
Producătorii se pregătesc să publice pe site-ul lor și schema completă a dispozitivului, astfel încât oricine are priceperea necesară va putea să își construiască propria imprimantă 3D.
Producția în masă a imprimantei a început în decembrie anul trecut, iar începând cu luna februarie va putea fi livrată la nivel global, la un preț ce pornește de la 120 de dolari.
Autor: Raluca Creț
Editor: Corina Muntean
Ascultați rubrica Info Gadget, în fiecare zi de marți, la ora 9:20, în emisiunea ”Bună dimineața, Transilvania!”, pe frecvențele 102,9 FM / 98,9 FM /94,9 FM-Borsec și online pe www.radiomures.ro
