La porțile noii zile “pedalăm” din mersul vorbei precum o face la propriu, însă, bibliotecarul Kiss Laszlo din Sf.Gheorghe. Și nu până la Marea Nordului, dar măcar până la ora 9,00 cu Radio Tg.Mureș!
“Bună dimineața Transilvania” este a celor trei ceasuri bune! Se poate verifica pe www.radiomures.ro și pe facebook.com/radiomures!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Punctul pe I cu Radu Florea-Războiul rece care ne dă călduri
Publicat de RADU FLOREA,
15 iunie 2015, 00:21 / actualizat: 15 iunie 2015, 6:03
“Războiul rece” care ne dă călduri
Pentru prima oară de la războiul rece ruso-american al butonului roșu- atomic încoace, SUA par să meargă până la capăt în replica dată revizionismului cu față democratică al Moscovei. Pînă la capătul alianțeiNATO, adică până în țările estice din Europa, zona-tampon a alianței Atlanticului de Nord cu Rusia lui Vladimir Putin. Dincolo de nivelul de protecție declarativă în fața mușchilor umflați de la Moscova, americanii vor să instaleze armament greu și trupe, vreo 5000 de soldați în țările baltice, dar și în Polonia, Bulgaria și România.În Ungaria încă se mai consultă…Ca să arate Big Brother-ului de la răsărit că nici cel de la apus nu doarme. Se organizează ca să își apere aliații. Știrea a venit ieri la prânz de peste ocean de la agenția NY Times via mediafax.ro cu iuțeala netului, într-o Românie amorțită de caniculă și de indicele ITU, cel care ne amorțește ochii-n cap chiar și la umbră.
Anexarea Crimeei de către ruși și conflictul din estul Ucrainei sunt motivele care îi pun pe treabă pe oficialii americani de la Pentagon. Ar fi o premieră după războiul rece al anilor 60-70 dintre Moscova și Washington și viceversa, ca SUA să staționeze astfel de armament greu, tancuri, trupe în țări care au fost până în 1989, în sfera de influență rusă. Sigur că între timp, perestroika lui Gorbaciov a deschis larg ferestrele către lume la Kremlin, altfel mai așteptam o sută de ani ca să vie americanii, precum bunicul meu care a săpat tranșee în ‘45 pentru ei, pînă la Viena.Și tot s-a întors acasă la vacile lui, după.
Revenind la oile noastre, adică la forțele NATO, alianța a mai anunțat că armamentul greu ce va fi adus la limita de est a alianței va susține o brigadă de 3000 până la 5000 de militari în bazele NATO din țările estice ale organizației. În țările baltice, propunerea Pentagonului ar fi de 150 de militari în fiecare din acestea: Estonia, Lituania și Letonia și câte 750 de trupeți în Polonia, România și Bulgaria posibil și în Ungaria, dar se mai gândesc . Probabil în funcție de cum bate vântul iliberalismului acolo, marca Viktor Orban.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a spus că deși intenția a apărut în presă, încă nu s-a luat nicio decizie. Președintele american Barrack Obama e singurul care poate da OK celor de la Pentagon ca să treacă la proba “pe aparate”. Și cum suntem în NATO business de ceva vreme, mă gîndesc că nu prea mai e loc de întors. Problema e cum strănută alergic, președintele rus la așa o manevră. Sub vânt sau împotriva lui?
Bună dimineața Transilvania cu Radu Florea și Septimiu Cioloboc
Publicat de RADU FLOREA,
14 iunie 2015, 19:26 / actualizat: 14 iunie 2015, 21:38
Cu friguri, și nu doar de la fierbințelile plajei, Florea și Cioloboc vă propun o răcoreală matinală! De la 6 la 9,00 în Bună dimineața Transilvania de luni la Radio Tg.Mureș! Dup-aia ne retragem, geopolitic și geostrategic la umbră, cum zice ghidul medical de caniculă!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
La nicio zi de la lansarea unei noi campanii a organizației Salvați Copiii pentru protejarea copiilor home-alone, un membru al guvernului exponent al unei doctrine de protecție socială- cea social-democrată- dar ministru în exercițiu la transporturile încă numai pe hârtie, Ioan Rus, jignește familiile românilor care, nu de prea mult bine, sunt nevoite să se rupă-n două pentru ei și copiii lor. Marea masă a celor trei milioane de români plecați la orice munci în străinătate nu e pentru domnul minstru decât un factor de alterare a sănătății sociale, de vreme ce copiii rămași acasă ai celor plecați afară pentru un ban în plus, ajung golani iar mamele acestora femei ușoare, asta ca să găsesc un sinonim la apelativul mult mai dur pe care l-a folosit Ioan Rus.
Dacă ar exista un CNA al miniștrilor cu siguranță că s-ar fi sesizat până acum. E dezonorant pentru calitatea de înalt funcționar public să pună la zid oameni simpli care sunt nevoiți, din lipsa de perspectivă de pe piața muncii din țară, să plece ca să lucreze orice peste granițe. Indiferent ce or face acești oameni acolo, că-s fierari, betoniști, sudori sau pun faianță asta nu conteză, când aproape orice muncă e decent răsplătită în străinătate. Ceea ce contează acolo, nu contează aici. Respectul lucrului bine făcut, care se arată prin condiții de muncă și salarii îndestulătoare, cel puțin de trei ori peste venitul mediu net din România care nu depășește 500 de Euro. Nu știu zău cine din acest domeniu, construcțiile – câștigă atât, în medie1500 de Euro, muncind în condițiile de aici, nu din vest.
Asta despre tații plecați la lucru în lumea largă. Cât despre copiii rămași acasă și mamele aferente dacă cumva o iau razna, comportamental vorbind, “de bine ce le merge”- mulțumindu-se să cheltuiască ce trimite tata acasă și devenind nimic altceva decât ce spune ministrul transporturilor, adică niște golani și dame de companie- asta se datorează în mare măsură tuturor celor care au administrat defectuos România în acești ani. Nefiind în stare să asigure strategii sustenabile pe piața muncii, au plasat munca cinstită în derizoriu, cu salarii de mizerie acolo unde e de muncit și înmulțind ajutoarele sociale. Fostul președinte Traian Băsescu, ne trimitea în lumea largă dacă nu ne convine salariul de acasă, cu același tupeu sfidător și în totală desconsiderare față de tragediile personale provocate de această decizie. Cu toții în mandatele lor au încurajat nemunca, promovând statul asistențial și asigurîndu-și astfel un electorat captiv atunci pentru a se menține la putere. Așa am ajuns să fim țara cu cea mai ieftină forță de muncă din UE.
Cert e că lucrurile au început să se schimbe. De la “să mi se facă, să mi se dea” tot mai mulți români ajung să nu mai stea cu mâna întinsă și să își ia singuri. Le-a fost de ajuns, chiar dacă pe unii, îi costă astăzi, echilibrul familiei. Măcar știu cui și când să mulțumească pentru asta.
Publicat de RADU FLOREA,
11 iunie 2015, 20:57 / actualizat: 11 iunie 2015, 23:22
Matinal de vineri cu ochii în weekend la Radio Tg.Mureș! De la 6 dimineața Septimiu Cioloboc, și pe urmă Radu Florea, fac prezența la microfoane, luminițe și butoane! Păi cum altfel să prindem cotidianul din urmă?!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Tânărul de 18 ani care a murit zilele trecute, răsturnându-se cu o mașină puternică pe DN 13 dintre Tg.Mureș și Sighișoara, se pregătea să plece la facultate în Germania. Cadoul de absolvire primit de la părinți a fost însă fatal. Cineva nu l-a pregătit cum se cuvine pe copil, devreme ce o mașină cu prea mulți cai putere pentru un șofer atât de tânăr( normal că fără o experiență necesară acumulată și o mașina inutilă pt drumurile românești) i-a dat peste cap, la propriu și la figurat, planurile de viață.
Cui i se poate imputa tragedia? Părinților, care oricum se vor simți vinovați toată viața lor? Tânărului? Pentru care, așa cum e așezată scara valorilor la generația lor, o mașină de fițe a fost un “must”-ca indicator social de succes așezat în top înaintea școlii( însă ceva fără de care se putea pregăti “liniștit”pentru următoarea etapă de viață) ori societății românești cu valorile date peste cap tocmai de opulența și tupeul afișate zilnic de bogații României și dorința de imitare a celor mulți? Sau pur și simplu sorții, pentru că astfel de necazuri se întâmplă…
Nu e de ieri de azi, comportamentul fălos al celor tineri la volanul unor bolizi. Ei asta văd în jurul lor, pe stradă și la televizor. Că modelul de succes e cel al unor indivizi, îmbogățiți absurd de tare și într-o perioadă scurtă de timp, iar ghiulurile, lanțurile, merțanele, biamveurile și suvurile-aspiratoare de gagici- fac parte din imaginea de reușită în societatea consumului cu sclipici.
În vest, multă lume are astfel de mașini, dar majoritatea din rațiuni practice, familie numeroasă, casă mare cu acareturi, ferme agricole, multe animale de companie. Bolizi sunt minunății inginerești, rafinamente de culoare, calitate, forme și motorizare, de putere de care să ai nevoie când locuiești în vârful muntelui, nu al blocului din oraș. Sau la curse. La români, bulgari și alte naționalități din est scăpate de sub control după anii totalitarismului, nevoia de întrecere, de a avea și arăta mașina cea mai tare din parcare, eu cred că vine din complexul de inferioritate, din sărăcia în care s-au zbătut părinții și bunicii acestora. Și atunci, să aibă băiatul, să aibe și fata, că merită o viață mai bună decât mine. Motivația poate fi suficientă pentru achiziție să zicem, dar nu și pentru comportamentul la volan. De ce oare se tot întâmplă? Pot ele, accidentele tinerilor fără experiență dar la volanul unor rachete pe patru roți, să fie prevenite, cum anume se mai poate face asta? Prin educație, printr-un un cod rutier mai drastic, printr-o interdicție legală de conduce mașini de sute de cai-putere până la o anumită vârstă?
“Bună dimineața Transilvania” e cu limită de viteză, ca să fie…bună!
Vedeți și auziți ce se întâmplă pe drumurile noastre toate. Mor tineri în bolizi striviți ca “muștele pe parbrizul vieții”, ca să parafrazez un titlu de carte a lui Radu Paraschivescu, dar cu alt sens decît cel al tragediilor la drumul mare. Joi dimineață de la 6,00 Radu și Septimiu promit că nu pierd controlul volanului până la 9,00 la RTM!
Faceți la fel dar cu noi la purtător, pe www.radiomures.ro!
Supraoamenii (Un exercițiu de putere care pe care)
Am mai scris despre această categorie periculoasă pentru lume și țară. A dovedit-o în istoria secolului trecut, ultima conflagrație mondială. În România de astăzi, supraoamenii istoriei recente sunt- într-o paralelă cu ideologia omului excepțional al lui Nietzsche, acei Ubermensch prin care și-au legitimat naziștii ascensiunea la putere și Holocaustul- sunt acele ființe care, într-o societate umană se cred și se comportă superior față de cei din jur. De regulă, față de cei mulți. Exercițiul superiorității prin ideologie, poziție socială și funcție publică se manifestă și prin exercițiul discreționar, deasupra legilor care nu le convin.
În România de ani buni, toți cei care au ajuns politicieni, cocoțați pe pomenile electoratului, au făcut-o pentru a fi la adăpost în instituțiile-cheie ale statului. Tocmai pentru a se proteja individual și în grup prin statutul special de parlamentar, fiind deasupra statului și implicit a cetățeanului care i-a trimis acolo prin vot liber, dar fin manipulat, în campanii de alegeri la patru ani o dată.
La fiecare rocadă a arcului guvernamental într-un ciclu electoral, rotația de cadre a schimbat doar partidul de guvernămînt și pe aleșii săi de la conducerea țării. Indiferent că vorbim de politicienii din executiv, legislativ sau de la președinție. Interesele erau aceleași și veneau din subteranul afacerilor personale, de acasă, și de grup politic de la centru. Ceea ce vedem astăzi, când majoritatea parlamentară a făcut din nou scut în jurul altui politician, se întâmplă de data asta să fie premierul, după valuri de miniștri suspectați de corupție și parlamentari asemenea, de la stînga la dreapta și înapoi-nu e decât reacția extremă de protejare a unui sistem corrupt până în miezul său. Care a funcționat așa din 1990 încoace, reacție la o justiție care începe să funcționeze tot mai independent, indiferentă de cei care se află pentru un moment dat la putere. Nu se ajungea aici fără concursul unui sistem juridic și el corupt. De c ear fi făcut opinie separată față de restul puterilor în stat? Astăzi, vedem în pas cu politicieni suspectați de infracțiuni, procurori, judecători și polițiști luați pe sus. Ei însă nu au imunitate ca și parlamentarii. Ceva s-a schimbat de vreo doi ani de zile și a intrat în linie dreaptă de o jumătate de an, după alegerile prezidențiale. Cu semnalul popular dat atunci de cei mulți și obișnuiți care, nici să vrea, și nu pot fi deasupra legii. De ce? Simplu: pentru că puterea nu-i la ei.
Nu discut decizia plenului deputaților de ieri în cazul premierului-era previzibilă, nici reacțiile președintelui- limitate constituțional ca reprezentant al instituției prezidențiale- ele fac parte din viața politică a momentului. Văd însă instituții ale statului român care obstrucționează activitatea, una altora, pentru că funcționari de rang înalt chiar se cred supraoameni, deasupra noastră a tuturor, când vine vorba de dovedirea nevinovăției lor în justiție. Și asta este o situație de criză politică. Un stat democratic de drept, membru al UE chiar că nu poate funcționa astfel, indiferent ce argument aduce fiecare în avantajul propriei poziții. De aceea, pun în discuție evidența încălcării principiului egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Invocarea argumentului cu oamenii simpli nu ține. Pentru că oamenii simpli nu sunt acolo la palat. Indiferent că e vorba de palatul parlamentului, al guvernului sau de cel al administrației prezidențiale.
Fără pretenții de supraoameni că ăștia au dus omenirea de râpă, Septimiu Cioloboc și Radu Florea, altfel doi cetățeni harnici și cinstiți în zori de zi, vă invită simplu la… Bună dimineața Transilvania! Ca să vedem și să aflăm împreună despre lucruri bine și prost făcute, că deh, viața asta… așa e ea: când pe plus, când pe minus!
Matinalul rămâne pe excedent de voie bună, zilnic de la 6 la 9,00!Pe www.radiomures.ro!
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă trimite forţe şi resurse suplimentare în ajutorul pompierilor din judeţul Suceava, grav afectat de inundaţii şi viituri
Acolo o persoană a fost găsită decedată în albia pârâului Neagra, oamenii sunt în continuare evacuaţi, iar nivelul râurilor rămâne...
Dincolo de prejudiciile de imagine ca țară pe care ni le aduce în aceste zile criza politică de guvernarea țării, la nivelul cetățeanului durerile trec, mai degrabă, din spațiul public în ograda proprie. Acolo îl afectează direct, în prezent și pentru ziua de mâine. Unele dureri sunt fioroase, cu colți și au blană.
În ultimii ani, tot mai multe animale sălbatice aleg- practic, nu au de ales- să dea iama în curțile și casele oamenilor, să nu uităm, fac asta de nevoie. Vreme de 25 de ani, le-am căsăpit mediul verde, spațiul vital de pădure în care se simțeau ca acasă. Acolo în miezul codrului bogat aveau de toate, nu trebuiau să iasă la drumul mare după mâncare, în sat, în oraș la mall sau pe peronul gării în stațiune, cum se întâmplă la Băile Tușnad, la Miercurea-Ciuc sau la Gheorgheni în județul Harghita. Zeci de ani de jaf al pădurilor, cu acte și fără nici nu mai contează decît în justiție, zeci de ani de defrișări au distrus habitatul animalelor sălbatice, forțându-le să se readapteze. Și o fac ca noi toți, restul animalelor, din instinct de supraviețuire. Vedem și animale politice făcând asta zilnic.
Problema urșilor în Harghita devine tot mai dificil de gestionat. Autoritățile se fac că plouă și se limitează la avertizarea turiștilor să nu mai iasă din case, hoteluri și pensiuni după opt seara, că de-aia au plecat la munte în concediu, nu? Să stea cu capu-n televizor ca curca-n lemne!? Afară, urșii ies la plimbare. Se întâmplă regulat, face parte din cotidian, la Băile Tușnad ziceam, citând un articol de ieri, de pe platforma mediafax online. Și dacă turistul pleacă peste câteva zile la el acasă, localnicul rămâne, el și cu curtea lui, țintă pentru urșii dedați la dulce. Gata cu păpica vegană din pădure! La orașe și sate avem pubele, lăzi frigorifice, cămări, stupi și în general orice miroase promițător. Dacă îi e foame, ursului nu-i stă-n cale nici termopanu, nici merțanu.
Statistic, noi românii, ne mândrim între altele și cu ce mai mare populație de urs brun din Europa, 35-40%. 80% din ursul carpatin e în pădurile din România. 6400 de exemplare față de 4000 cât ar fi sustentabil, de întreținut și protejat. Între 900 și 1000 de exemplare trăiesc numai în pădurile harghitene, chiar 1300 după evidențele asociațiilor de vânătoare. Inspecția Silvică Harghita poate întreține maximum 600 de exemplare pe raza județului cu cea mai întinsă arie de pădure din țară.Vânătorii sunt interesați de trofee, nu de urșii fomiști.
Așa că față de 2013, daunele produse de animalele sălbatice în 2014 s-au dublat. Din 242 de situații raportate pe raza județului Harghita, urșii sunt responsabili de 200 de daune petrecute anul trecut. Dacă sunteți pățit, o puteți raporta la www.harghita.ro/daune. Cu atât rămâneți, în statistici. Drumul European E578, Toplița-Ditrău-Gheorgheni-Miercurea-Ciuc-Tușnad se află pe culoarul ecologic al ursului brun dintre munții Harghitei de sud și masivul Ciomatu. Autoritățile zic că e ghinionul localnicilor că stau acolo de o viață și că trebuie să fie înțelegători cu ursul. Adică să pună gard electrificat și să nu mai iasă din casă după opt seara. Polițiștii spun că până nu se întâmplă ceva grav cu cineva, nu se va schimba nimic în zonă.
Avem o țară frumoasă, vine prințul de Wales să ne-o laude, Discovery channel să ne-o filmeze. Wild Carpathia, e cool, nu?! Dar cum să o vizităm dacă dăm ochi cu ursul peste tot ( overall, la mall, pe peron, în grajd, coteț, la stupid și la spa)? Ne facem că nu-l vedem?!
Nu plimbăm ursul prin matinal că ne bagă-n sperieți, mai bine vorbim despre asta! Radu Florea șI Septimiu Cioloboc, inițial, ciobani di pe vale acum de la bloc,vă avertizează cu foc: Ursul la uăi, măăă! Uăi, mamă, da’ mare-i! Chiar și în Bună dimineața Transilvania!
Prindeți viteză și faceți trafic cu voia bună pe www.radiomures.ro de la 6 la 9, numai pe lumină! Prietenii din Tușnad știu de ce !
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Grigore Leșe-“Acum știu cine sunt” ( sau despre salvarea prin cultură)
A fost Bookfest 2015 la Tg.Mureș. Patru zile de carte, muzică, film și idei. Oferta editurilor emblematice pentru piața cuvântului tipărit din România a fost bogată, atractivă și în acest an. De la carte pentru copii, școlară,universitară, academică, dicționare, teste Cambridge, beletristică până la spiritualitate,credințe și religii, chiar și umor, că avem nevoie de el ca de aer câteodată. Și totuși, mi s-a părut că a fost mai puțină lume decât anul trecut. Poate m-am înșelat, eram eu mereu pe la orele prînzului la Național, când poate toropiți de căldură mureșenii încă erau la siestă. Oricum, cine iubește cartea și se raportează la ea, a dat măcar o tură printre titlurile momentului dacă nu a și cumpărat câte ceva în aceste patru zile.
N-avea cum să nu rețină atenția în ziua de sîmbătă, apariția lui Grigore Leșe. Maestrul horitului arhaic, tradițional de la Stoiceni din Țara Lăpușului m-a surprins- dincolo de charisma sa de etnomuzicolog, profesor, doctor și cercetător al doinei românești- și prin încărcătura energetică a orei rezervate domniei sale în programul Bookfest de sâmbătă după-masă, pentru prezentarea cărții “Acum știu cine sunt”(Însemnări și aduceri aminte), apărută în 2013 la editura Humanitas.În cuvinte puține dar dense, rostite clar și răspicat, alternate de “horitul din grumaz“ și citate din însemnările sale, maestrul a electrizat asistența din foaierul Teatrului Național din Tg.Mureș. De afară, parcă la concurență, erau momente când festivalul fanfarelor școlare din Piața Teatrului parcă voia să blureze energia degajată de momentul magic al fluierelor lui Grigore Leșe. Nu reușea.
“Am venit la Bookfest din Țara Lăpușului pentru că aici la Tg.Mureș, la Book-fest”, vorbea apăsat Grigore Leșe, “oamenii mă ascultă. Îmi ascultă vorbele.Dacă citiți cartea și ascultați CDul(…de dragoste, de război, de moarte, de unul singur), o să știți cam 90,95% cine-i Grigore Leșe ăsta, cu bune și cu rele ca toți oamenii”, ne-a explicat maestrul doinei-a horitului- cum i se spune pe la el pe acasă. “Includerea doinei românești în patrimoniul Unesco, a însemnat din păcate, doar o notă de presă, nici aceea preluată de toate publicațiile de la noi.Extraordinara veste ar fi trebuit să aducă cu sine o adevărată sărbătoare a cântecului, campanii de identificare a ultimilor horitori, strategii de promovare a doinei în primul rind la noi acasă, unde, din păcate, continuă să fie ignorată sau și mai rău, necunoscută și confundată cu orice cântec liric.” Și-a scris oful Grigore Leșe pe coperta față a dublului CD apărut la editura Humanitas multimedia.
Supărările maestrului la nevolniciile prezentului și nevoia de curățire sufletească prin întoarcerea la ce are imuabil și pe veci acest neam românesc, rădăcinile locului, sunt atît de bine redate într-un pasaj găsit ieri, în timp ce răsfoiam însemnările omului Grigore Leșe, aflat de 59 de ani-la data apariției cărții- în căutarea de sine. La pagina 121, însemnarea întitulată “Bădica Troian” începe așa: “De la sfântul Andrei căutăm lumina. Așteptăm lumina. Luptăm pentru lumină. În ziua de astăzi este prea multă risipă de lumină, lumina trebuie să vină din noi, din oameni, dar abia mai pâlpâie. Cu greu trecem pragurile.“
Ca să știe și poporul ăsta românesc, cine mai e sau dacă mai este un NEAM cu majuscule, pe scara istoriei lumii, atunci n-are altă șansă decât să se salveze prin cultură și spirit. Prin întoarcere la spiritul locului și la rădăcinile care ne-au făcut să rezistăm în încrengătura asta între Orient și Occident. Și dacă asta înseamnă să “horești din grumaz” cum zice Maestrul Grigore Leșe, așa să fie. Așa o să aflăm și noi cine suntem , până nu e prea tărziu.
Publicat de RADU FLOREA,
7 iunie 2015, 19:23 / actualizat: 8 iunie 2015, 7:10
Nu vă aruncăm praf în nas- ghidul medical ne va spune de ce- dar dimineața devreme „stăm de șase” pentru o…Bună dimineața Transilvania! Septimiu și Radu vă așteaptă în pragul matinalului RTM ca să facem lumină împreună, pe afară ca și pe dinăuntru, cum bine spunea Maestrul Grigore Leșe la Bookfest!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Un adevărat regal al cuvântului scris și al ideilor circulate în spațiul public, Bookfest a început de ieri, la Tg.Mureș, este cea de-a doua ediție. Defilează, pentru al doilea an consecutiv, edituri emblemă din țară cu oferta de sărbătoare, c-așa-i în zi de târg.Trebuie să te lauzi cu ce-ai mai bun dar și să faci niscaiva reduceri ca să vinzi, să atragi clienți, în cazul de față, cititori. De care are nevoie mare țara asta. De douăzecișicinci de ani, manipularea populației a fost posibilă, încă din anii 90 sub egida sintagmei cu lămpaș “moarte intelectualilor”, pe seama needucării și a neinformării, apoi a venit dezinformarea!
“Noi muncim, nu gândim!”- a fost o altă crevasă social care scinda legătura ce mai rămăsese între muncitorii și intelectualitatea dinainte de 1989. Aceste secționări dure au afectat pe termen lung inclusiv educația pro-carte, pro-instrucție prin lectură a multora dintre noi. Nu doar respectul față de cei care își câștigă pâinea din scris, vorbit, citit. De cîțiva ani se constată, și editurile constată asta prin evenimente, tîrguri și promoții, că lumea a început din nou să pună mâna pe carte. Am fost anul trecut la prima ediție Bookfest de la Tg.Mureș în fiecare zi, a fost puzderie de lume. Era înghesuială la promoții ca și la aparițiile editoriale ale anului la fel, lumă multă și la dezbateri, lansări de carte ca și la spectacolele care însoțeau regalul cărții românești și străine, pentru că a fost loc și de așa ceva.
Toată copilăria am fost crescut, dat la școală și educat sub îndemnul lui “Ai carte, ai parte”! Societatea românească, previzibilă în anii 70-80 ca traiectorii individuale, în sensul că nu prea aveai de ales- la șaibă, ori la facultă- a explodat în exercițiul necontrolat al libertății de tot felul, după 89. Disoluția valorilor, de la cele morale la cele materiale, a coborât în derizoriu cartea, studiul, lectura și așteptările celor cu …parte de carte.
Și din cauza educației subțiri, a cărților puține din biblioteca celor mulți, încă ne conduc și ne administrează -cu precădere în instituțiile statului- mediocri, incompetenți și corupți la toate nivelurile. Atfel nu îmi explic de ce, după un sfert de secol, încă nu avem pe termen lung un plan bun pentru România și generațiile ei, o strategie de atingere a bunăstării proprii unei vieți decente, cum văd în țările din vestul Europei, de mai bine de 30 de ani de când am călcat prima dată pe acolo. Nu mai avem oameni mari, de neam și țară, și asta în primul rând pentru că aceștia nu apar oriunde, ci într-un mediu intelectual cu spirit liber și fără partizanat politic, după zeci de ani de generații bine crescute și educate cu cartea în mână. Nu cu tableta smart…sau nu doar cu ea, pentru că “la început a fost cuvântul și cuvântul, lumină se făcu.” Parcă așa zice la Cartea cărților?! E o temă de discuție asta cu ai carte, mai ai parte.
Luminați de gândul cel bun al cărții de la Bookfest, circulăm prin Bună dimineața Transilvania, idei și stare de spirit! Florea și Cioloboc, Radu și Septi, oricum ne ziceți tot noi suntem și vă așteptăm dimineața devreme, la matinalul de la 6 la 9,00!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Ne iubesc străinii așa cum nu ne iubim noi. De ce oare?
De ceva vreme încoace, moștenitorul coroanei Regatului Unit al Marii Britanii, printul Charles se tot întoarce la rădăcini. Cel puțin la una dintre ele. Taman în Transilvania, de unde zice că se trage stră-stră-străbunica domniei sale, cu sânge albastru de Tamisa. Prințul de Wales s-a îndrăgostit de ceva vreme de viața la țară de la noi. Dar nu de cea scrisă de Duiliu Zamfirescu după care făceam fișe literare la școală ci de asta reală, vie, care trece în ritmul ei și pe lângă noi, în satele ardelene.
Monarhul britanic are timp, ochi și suflet, ca să o observe. Și uite așa, a cumpărat o casă-două, trei- nu ca potentații neamului românesc în buric de capitală sau malul lacului Snagov- ci taman în buricul satului de poveste care mai poate fi descoperit între dealuri transilvane la Micloșoara, în Covasna sau pe valea Zălanului, ori în județul Brașov la Viscri. Am făcut-o și noi cei de la RTM în Caravana Bicicleta de paisprezece ani de zile. De i-am vrăjit chiar și pe cei de la Berlin, la festivalul de radio și televiziune Prix Europa de acum câțiva ani.
La Viscri, prințul Charles a deschis, zilele trecute, o a doua fundație regală, după Mihai Eminescu Trust.Se numește fundația Prințul de Wales România. E încă un semn că monarhia britanică iubește statornic ceva la plaiurile astea. A dat peste ceva inefabil, acolo, în satele părăsite de majoritatea sașilor, dar amprentate de lucrul cândva bine făcut- unii etnici germani chiar au apucat să se întoarcă din Vaterland-Germania, unde plecaseră înainte de 89 și chiar după, reînnodându-și rostul vieții aici, la rădăcini, cum am descoperit în caravana Bicicleta RTM că se întâmplă și la Biertani, Sibiu, în gospodăria domnului Otto Wagner și a altora. Îi salut cu drag și cu respect pentru că pun suflet și valoare în ceea ce fac.
Prințul de Wales e fan declarat al pășunii satului transilvan ca și al muncilor câmpului. A jurizat zilele trecute un concurs de cosit-viteză la Viscri, ca să nu mai zic de târgul anual de dulcețuri și compoturi tradiționale de la Saschiz, de lângă Sighișoara, unde e principalul degustător!? După o viață trăită în rigide cutume monarhice, cronometrată la fix, în ritmul orologiului de la Big Ben, după complicate protocoale de la Westminster Abbey la Kensington Palace, iată că prințul Charles descoperă la bătrânețe, frumosul naturii încă vii și nealterate din România și valorizează ceea ce noi, cei de-ai locului, nu mai observăm sau ignorăm, sătui fiind de atâta derivă economică, socială și culturală.
Întrebat de ce mai pune de-o fundație la Viscri în județul Brașov, His Royal Highness-Maiestatea Sa- a declarat simplu-fără aroganța și emfaza pe care o vedem zilnic la conducătorii noștri- pentru că iubește România. O declarație care se verifică în teren și face cât toate campaniile de promovare turistică din ciclul “adio, pică frunza…”
Energizați, parcă de infuzia de simpatie regală de pe Tamisa, plutim agale precum Mureșul la vale și prin Bună dimineața Transilvania! Septimiu și Radu la vâsle, cârmiți de Virgil Natea- ză madăr and ză fadăr of ol prăductionz of ză matinale- vă scot la liman în dimineața de joi, la RTM!
Faceți toți la fel ca noi! Like&share www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
«Vreau să câștig. Dar dacă nu pot câștiga,vreau să fiu brav în încercarea mea!» Acesta este jurământul tinerilor cu nevoi speciale care, în aceste zile, își caută un loc în societatea românească via întrecerile sportive. Dintotdeauna sportul a fost formator de caractere, de personalități pentru cei care s-au dedicat lui, ajungând să facă și performanță. Pentru restul lumii juvenile, mișcarea a fost și rămâne măcar un joc de practicat pentru relaxare, și nu în ultimă instanță, un izvor de sănătate.
Faceți mișcare cel puțin o jumătate de oră pe zi! Zice sfatul medicului! Facem?Dar ei, medicii, fac?!
Anii de liceu ai tinereții mele, vorba poetului, au fost și ani în care am practicat voleiul la școala sportivă din localitate. Nu eram prea dotat la înălțime, că nu aveam “suficient gunoi la rădăcină”, zicea tatăl meu, dar atracția pentru frumusețea voleiului ca joc și sport de echipă, eleganța schemelor care nu presupuneau contact direct cu adversarul decât prin mintea lui și peste un fileu care ne despărțea, m-au făcut sănătos. După cinci ani de sărit la antrenamente, prin cantonamente de iarnă și turnee județene de juniori, am și câștigat în înălțime. Dar cel mai mult am câștigat- dincolo de un corp sănătos- spirit de echipă, loialitate, bucuria victoriei în comun, împărtășirea tristeții urmate de ambiția de revanșă după înfrângere, răbdare, tenacitate, anduranță. Calități care te pot urmări toată viața. Pe mine m-au urmărit și mi-au fost de folos în multe din încercările vieții.
Este salutară decizia autorităților mureșene de a organiza jocurile olimpice special pentru tinerii cu dizabilități la Tg-Mureș. La 25 de ani de la schimbarea de direcție, societatea românească, altfel una tradițională, arhaică și cu mare rezistență la schimbare, a început până la urmă să schimbe de drum, cum spune marinarul aflat la timonă. Dar încă ne raportăm la stereotipuri sociale și culturale moștenite dintr-o educație specifică unui spațiu închis, într-un regim dictatorial, de opresiune a individului, care nu acceptă și prin urmare nici nu valoarea fiecărei persoane. Competițiile pentru copii și tineri cu dizabilități intelectuale sunt menite de fapt să-i reintegreze pe acești membri ai societății, între cei mai norocoși, care s-au născut cu “mens sana in corpora sano“. De aceea avem o responsabilitate socială față de semenii noștri cu dizabilități. În vest există nu doar rampe pentru cărucioare pe rotile la intrarea în instituțiile statului, în stații de metrouri, malluri și autobuze cu rampă joasă de acces, ci și multe alte adaptări sociale la nevoile celor cu un regim aparte de viață din pucntul de vedere al dizabilităților de tot felul. Dacă suntem egali în toate, așa trebuie să ne și comportăm.
Vitaminizați și mineralizați – ne ajută și TVA-ul redus din piață – facem lumină devreme în Bună dimineața Transilvania!
Din lumea fantastică a florilor “de grădiniță”, pînă la Zărnești în paradisul ursului brun din rezervația Piatra-Craiului și la Jocurile Olimpice Speciale de la Tg.Mureș nu-i decât un click distanță! Pe www.radiomures.ro sau pe facebook.com/radiomures!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
De luni și de Ziua copilului, taxa pe valoarea adăugată s-a redus substanțial. De la 24 la procente nu-i lucru puțin. De unde va acoperi guvernul gaura la buget, buget care se susținea din aceste încasări de TVA mare pînă ieri, alatăieri, asta e treaba lui și a finanțiștilor din executiv. Dacă au executat sau nu o durere ancestrală a românului de rând legată de coșul zilnic, asta rămâne de văzut și de simțit la portofel peste câteva săptămâni, poate o lună încolo. Până atunci nu mă gîndesc decât că de undeva, colectarea banilor la buzunarul statului trebuie să compenseze această dărnicie guvernamentală.
Peste o lună se scumpește gazul natural cu 8%, iar până atunci noul cod fiscal ridică sprânceana FMI-ului și a CE. Parcă devine prea relaxată politica financiară în România, în condițiile în care investițiile directe în proiecte de anvergură, în domenii ca infrastructura, dar și în sănătate, educație, asistență socială, ne țin conectați doar artificial, așa pe aparate cu Europa de vest. Investițiile străine se focalizează doar pe vestul României, și asta nu întâmplător. Desigur că, în țară, problema pâinii cea de toate zilele și a celor de lîngă ea de pe masă, e prioritatea celor mulți și obișnuiți să li se facă, să li se dea. Se cam termină cu atitudinea asta. Viața, care curge rapid pe lîngă noi zilnic, cu exemple bune din spațiul privat de circulație al ideilor și proiectelor personale și de grup ne demonstrează că există conaționali care demult nu mai așteaptă “para mălăiață în gura lui Nătăfleață” ori să le moaie alții posmagii din poveste…
Revenind la reducerea TVA de 15 procente de la 24 la 9% și impactul la raft dar și în piață al acestei măsuri, e de discutat caragialește la chestiune, monșer, la chestiune. Se va simți ceva în buzunarul românului, în ziele și săptămânile ce vor urma? Va fi un pic de relaxare existențială a zilei de mâine văzută prin frigider?
“Unde cântă mulți cocoși acolo întârzie a se face ziuă”, scoate Septimiu vorbele răsărite din joben în dimineața de marți la RTM! Nu vă înghesuiți că nu-i slănină să se gate, în BDT! E loc de toți și toate la matinal! Chiar și pentru un TVA redus, așa… “cum vă place”!
Like and share Florea și Cioloboc la www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Nevoia îl învață pe om, se zice din bătrâni, la buna la țară. Nevoia și lipsa de orizont l-au “învățat”, forțându-l de fapt, pe român se plece în lume. Pentru ziua de mâine a copiilor lui sau chiar pentru a lui personal. Așa se face că după aderarea din 2007 și chiar înainte, românul de rând a reluat valul migrației de la începtul secolului trecut,de prin 1910-1911, de când cu “profetul, aurul și ardelenii”.
Astăzi, nu doar ardelenii își părăsesc familiile plecând la muncă în străinătate, de parcă în România nu a mai rămas nimic de făcut.Și în unele privințe aproape nu mai e nimic de făcut. Răul a ajuns la rădăcină. Olteni, moldoveni, bănățeni toți o iau spre vestul Europei, muncind de toate pentru un ban în plus față de nimicul pe care-l primeau în țară, ca salriați sau ca asistați social, fără loc de muncă.
Baiul e că rămân acasă copiii singuri doar cu mama, cu bunicii sau cu o altă rudă mai mult sau mai puțin implicată afectiv față de cum o poate face un părinte biologic. Sunt zeci și sute de mii de copii în România lui 1 iunie de azi, traumatizați afectiv de lipsa unui părinte sau de lipsa ambilor părinți plecați în lume pentru o viață mai bună. O și găsesc ei pentru copiii lor? Niciun fel de asistență socială de acasă, ongistă sau ogistă, nu poate face cât o vorbă dulce sau cât zâmbetul mamei. Sau o miuță în curtea blocului cu tata.
Astăzi fenomenul “home alone”- al copiilor rămași singuri acasă- este cu consecințe directe asupra societății românești, a generațiilor de mâine. Nu mai puțin de 350 de mii de copii aveauîn 2008, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, peste o treime dintre aceștia,126.000 de copii, aveau ambii părinți plecați de lîngă ei pentru joburi pe afară, arată un studio Unicef. Merită banul sau merită copilul luarea acestei decizii? Numai părintele are puterea de a lua decizia. Dar cu ce consecințe pentru dezvoltarea copilului?
Mă întreb și vă întreb, astăzi, de ziua lor, de ziua tuturor copiilor…
Rumeni în obrăjiori ca poponețul de nou-născut dimineața devreme, Florea și Cioloboc vă zâmbesc nevinovat din zorii zilei de luni, 1 iunie, de Ziua copilului meu și al tău și al tuturor, sănătoși să fie! Deja se arată o… “Bună dimineața Transilvania” perfectă l a RTM pentru desene pe asfalt, înălțat zmee și prognoze de viață lungă pentru bunicii nepoților aferenți!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Alocația pentru copii- drept universal egal sau ajutor social?
Un lucru e sigur. Nivelul actual al alocației de nici zece Euro pentru un copil român dintr-o țară europeană e de toată jena. Și mai un alt lucru care mă jenează. Acela că sunt persoane care fac copii pentru banii ăștia după care îi abandonează sau îi predau în asistență statului sau “maternal” bunicii ori altei rude din familie ca să facă, nu-I așa?! și ea un ban cinstit, tot pe seama noastră, a celorlalți care cotizăm la bugetul de stat de când ne știm. Cei mai mulți care fac copii pentru alocație n-au cotizat o zi din viața lor la bugetul din care, altfel, toți asistații de nevoie sau de interes, se resucitează.
Mărirea, dublarea sau chiar mai mult, a acestei sume e oricum binevenită mai ales pentru cei care 80 de lei înseamnă ceva la portofel. Creșterea diferențiată însă, așa cum o vede posibilă premierul, poate intra în contradicție cu universalitatea drepturilor copilului, ceea ce ar însemna că se fac diferențieri la un drept egal pentru toată copilimea, să zic, iar asta nu-i în regulă. Se așteaptă un punct de vedere de la Curtea Constituțională la chestiune, monșer, la chestiune, vorba lui Caragiale, așa a anunțat joi, ministrul muncii.
Oricum o luăm, suma e derizorie față de țările dezvoltate de la masa comunitară. Acolo însă nici salariile nu sunt de toată jena ca în România celor mulți care ar fi trebuit să formeaze clasa de mijloc în acești 25 de ani și să susțină consumul. Excedentul ăsta bugetar cu care se tot laudă prim-ministrul dacă nu face pui în investiții, consum, credite, locuri de muncă, drumuri, spitale. școli și cămine de bătrâni, e tot degeaba. Nu e decât o măsură populistă bună de afișat în vitrina cu codul fiscal și reducerile generoase de taxe din săptămâna ce vine.
Dilema abordării alocației pentru copiii din România este dacă măsura e una de ajutor social pentru familiile lor sau un drept universal, fără deosebire, pentru copiii tuturor indiferent de starea materială a părinților.
Din ciclul “Trenule, mașină mică…”, care-i mai atrăgător: marfarul sau personalul? Iată o dilemă existențială a dimineții de vineri cu oprire de weekend pe partea dreaptă! Nași, fără bon fiscal la capsator, Florea și Cioloboc de la 6 la 9,00 cu destinația: Bună dimineața Transilvania!
Cu legătură directă pe www.radiomures.ro sau pe facebook.com/radiomures.Bagă cărbuni, bade!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
De ani de zile, mai nimic. S-a tot spus și demonstrat pe hârtie cu markerul-la asta ne pricepem de minune- că, dacă atrăgeam fonduri de la UE precum Polonia, astăzi aveam di tăte, cum cântă cei de pe Planeta Moldova. Avem bani europeni, dar nu știm cum să punem mina pe ei, era altă zicere. Ba chiar am început să pierdem sumele puse la dispoziție, că trecea perioada de accesare.
Apoi am început să învățăm să facem proiecte cu finanțare europeană, unii chiar au primit unda verde pentru cele bune și atunci, plățile s-au blocat din varii motive birocratice așa că au trebuit să dea din casă, pentru ca treaba să se urnească. La o privire atentă, cert este că se înmulțesc în jur lucrurile bine făcute cu bani de afară. Dar nu în ritmul Poloniei, etalon în Europa la capitolul atragerii banilor de la Bruxelles. Ultimele estimări optimiste ale guvernului zic că România a crescut rata de absorbție la peste 50% în ultimii trei ani și chiar va ajunge de 80% pe finalul anului la acest capitol, plusează fostul ministru pentru așa ceva, Eugen Teodorovici.
Cifrele sumelor necheltuite nu sunt atât de roz precum le văd guvernanții. Anul trecut aveam de cheltuit 3,98 de mld de Euro pe proiecte cu finanțare europeană. Din ăștia am cheltuit puăin peste 800 de mil. Carevasăzică au rămas 3,11 mld de Euro la teșchereaua comună de la Bruxelles, sigur pe axa pentru Romînia. Acum două zile, consiliul UE a reportat suma necheltuită de țara noastră pentru următorii doi ani, 2015-2017. Poate ne iese la a doua sau la a treia tragere. C-așa-i în tenis și la loto. Nu știu ce le-au pus în mâncare polonezilor , poprică sau curry, că bagă așa o viteză de nu mai lasă niciun Euro în casă. Oare de ce? De ce noi, care avem bani ca toate țările din UE, că de-aia cotizăm la comun dar nu știm ce să facem cu ei? O fi și asta o artă, se învață românește din mers sau la școală?
Mă întreb și vă întreb, astăzi la PPI, că nu dau cu parul…
„Nu frumuseţea hotărăşte pe cine iubim, ci iubirea hotărăşte pe cine considerăm frumos.”
Bine le zicea din înțelepciunea ei recunoscută, actrița italiană Sophia Loren, răsărind odată cu soarele zilei de joi, peste lume. De-aia prestăm noi, Florea și Cioloboc, anti-dansul ploii la microfon: ca să vină odată vara și-n Bună dimineața Transilvania! Poate azi… poate mâine, de la 6 la 9,00 cu siguranță, pe www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Plec și eu o săptămână cu dor de normalitate prin lume și, când mă întorc, obsedanta burtieră de știri din România nu are altă treabă decât cu presupusa idilă a fostului președinte cu a lui pupilă, acum și din pagini de carte dezvăluite marelui public avid de tabloid news, din viața senzațională a celor care ne-au condus, acum și din memoriile fostei consiliere a lui Traian Băsescu, Adriana Săftoiu. Precum o infuzie de sânge proaspăt în trupul bolnav de leucemie al pacientului, informația despre posibila viață picantă de dincolo de ușile închise ale fostei administrații prezidențiale la pachet cu fosta blondă de la Cotroceni, e suficientă ca să nu mai vedem neîmplinirile momentului.
Dar ne trezește iarăși din visare și uitare,el, FMIul. Starea investițiilor în patrie de sub 1% din totalul banilor împrumutați de la fond, a marilor proiecte de autostrăzi blocate pe hârtie, perspectiva populistă a taxelor reduse la toate într-o săptămână și ce va veni după aceea, cea a unui buget pe execedent financiar pentru că nu se lucrează. Peste toate acestea, fondul survoleză realitatea românească și apoi pleacă, după ce constată că suntem la fel ca de 25 de ani de zile încoace. Batem palma și semnăm cum vor ei și dup-aia facem cum știm noi.
Ca și cum nu ne ajung durerile sistemului ticăloșit din interior, aflu de tragedia femeii care s-a aruncat în gol săpătmîna trecută de la etajul opt de pe un bloc din capitală, după ce salvatorii s-au chinuit vreo 30 de ore ca să îi schimbe decizia. Uite salteaua nu e salteaua, asta e o chestie românească ca și cu barca gonflabilă dezumflată de la Siutghiol sau triangulația de triunghiul Bermudelor în cazul accidentului aviatic din Apuseni. Putem cârcoti cât vrem că ne pricepem la toate, dar mai cu seamă după ce tragediile se întâmplă. Un lucru e cert: cu mintea deranjată a omului înfrânt de durere nu te poți pune și să ieși invingător. De aceea medicul nu poate face mare lucru dacă pacientul nu vrea asta. Așa e și cu România. Continuă să fie bolnavă înăuntru și să se prefacă că e cooperantă în afară.
Acum îmi pare că și FMI-ul s-a săturat de noi. În septembire expiră acordul de împrumut care încă e pe rol. Aceeași întrebare persistă ca la fiecare vizită: ce nevoie mai avem de banii lor dacă am ajuns pe execedent? Răspunde guvernatorul BNR: păi, ca să descurajeze speculanții. Un împrumut mare- de 20 mld de dolari pe care înțeleg că tocmai l-am dat înapoi- este descurajant pentru atacuri speculative și păstrează echilibrul în piața de capital, zice Mugur Isărescu, citat de gândul.info. OK, pot înțelege un argument de specialist. Dar dacă ne împrumutăm doar ca să ne protejăm atunci ce facem cu banii noștri?
Fără pauză de țigară- chiar fără țigară forever, că prietenii știu de ce- diminețile transilvane cu RTM vor fi mai sănătoase și mai veseloase! Ascultați-l pe medicul nostru de gardă că el le știe pe toate! De la 6 la 9,00, Radu și Septimiu vă poftesc în pas de defilare prin începutul fiecărei zile la Bună dimineața Transilvania!
On air pe 98,9 sau 102,9FM sau online pe www.radiomures.ro! Oricum e-n ritmul tău!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
România, țara mea faină, dar paralelă cu cea a celor care ne conduc, nu se vede din limuzinele negre și cu girofar ale celor care se grăbesc pe șoselele blocate în intersecții spre instituțiile-cheie alte statului într-o zi obișnuită de lucru. Ieri și alaltăieri, venind spre casă cu autocarul dintr-o autentică capitală a spiritului diversității și a moștenirii culturale europene, Praga, am întâlnit în parcările din locurile de popas de pe lîngă autostrăzi și o altă Românie: România celor mulți și amărâți care în ultimii zece, cincisprezece ani și-au luat lumea-n cap și viitorul în mâini împinși de politicile ambraburiste de dezvoltare a țării de după decembrie 89.
Fostă reședință imperială, dominată de habsburgi de pe la 1600 și pînă la începutul primului război mondial dar și amprentată cultural și istoric din vremuri austro-ungare, cu o arhitectură secesionist vieneză ocolită de bombardamentele din cele două războaie mondiale, Praga-orașul de aur al celor două millioane și jumătate de locuitori- abundă astăzi în clădiri de patrimoniu aflate mereu în restaurare, largi bulevarde și impunătoare catedrale în stil baroc medieval, afumate de încălzirea pe cărbuni a orașului de acum două sute de ani. Deosebit de atrăgătoare sunt piețele publice: cea centrală, desigur, Starometske Namesti-piața orașului vechi dar și piața Wenceslav, centrul manifestărilor Primăverii de la Praga din 1968, demarate nu de mineri ci de uniunea scriitorilor cehi, locuri mustind de turiști globali strânși în jurul ghidului de grup sau a muzicienilor ambulanți- și nu vorbesc aici de lăutari de cartier ci de intrumentiști de jazz, swing sau de exotice ritmuri de percuție sud-americană. Mi-au bucurat și liniștit sufletul parcurile întinse cu copaci seculari, tei, salcâmi, arțari, stejari, lilidendroni- și iarăși leandri și alte sute de specii de rododendroni-din partea veche, burgheză a orașului ca și grădinile amenajate dincolo de Vltava în cartierul mic –Mala Strana; casa muncitorilor calificați, a căruțașilor și pescarilor praghezi din evul mediu, astăzi un aristocratic cartier rezidențial cu grădini amenajate în pantă în jurul catedralei și a castelului imperial Hradcany, impunătoare repere de istorie mândră observate de la mare distanță, plimbându-te peste podul Carol.
Inedite sunt punctele publice de lectură din parcurile de cartier curate și prevăzute din loc în loc, pe lângă cutiile selective de gunoi și cu pungi de colectare a resturilor de la câinii scoși la plimbare. Ce să mai spun de zecile și poate sutele de terase și bistrouri cu bere pragheză din piețele unde câte un muzician ambulant își ia repertoriul în serios la fel ca și trecătorii opriți să-l asculte. Niciunul nu cântă pentru bani. De altfel, sunt îmbrăcați curat, cerșetori nici n-am prea întâlnit. E un spirit demn al locului încărcat de istorie și valorizat de lucrul bine făcut. Cehii n-au scos piatra cubică de pe drum, ci au diversificat-o extinzând-o și pe trotuare, mai ales în zonele pasajelor pietonale care abundă în tot orașul.
Revenind ieri spre casă în autocarul de România- ca să închid cercul însemnărilor de călătorie- pe o rută care aduna conaționali din toată Europa de vest ca să-i împrăștie apoi pe la casele lor de la Nădlac-Arad încolo, am fost lovit de damfurile uitate din trenurile cu navetiști ale anilor 80. Desculți și transpirați-ca să nu zic nespălați- cu picioarele în nasul vecinului de scaun dar cu berea în mână și cu maneaua pe smart-phone, românii lucrului bine făcut pe afară își istoriseau gălăgios și agramat, viața. Era viața din diaspora zilierilor. Împărtășită în noul limbaj comunitar, un esperanto de lemn- mix neaoș de română-engleză-suedeză-germană- al celor munciți prin fermele nordului european, arși de soare pe gât și pe mâini precum cei de la Rednex dar fericiți că se întorc acasă cu cîteva mii de coroane suedeze sau de Euro la buzunar.
Să moară mama, măi frate,…sunt baștan la mine-n sat, mânca-ți-aș…am parai, Audi și Euroi, sînt bazat, să moară capra vecinului, băi tată… .
Prin toate punctele de reapus ale Europei de magistrale și autostrăzi, românașii se pot deosebi ușor de restul lumii, mai ales în parcările vestului rutier. Debordând de o zarvă comportamentală și cu un stil vestimentar eclectic fără gust dar sclipicios- un conglomerat de hanorace cu glugă Harlem și treninguri sintetice de la ruși, dar cu încălțări fosforescente Nike–air fitness pe post de șlapi- că deh, ți se umflă picioarele după douăzeciși de ore înțepenite în autocar- cu ghiuluri și lanțuri groase de aur și argint pe piept, cu ceafa groasă și fruntea joasă, românașii mei ai tăi, stau în grup, așa într-o atitudine ofensivă de scanare a orice poate fi de interes pentru un șmen, o descurcăreală, o ceva, ca în cartier.
Nu zic că e singurul, dar e un portret de român pe care l-am întâlnit în ultimele două zile pe drumuri europene. Cel al românului simplu, descurajat de viața fără perspectivă de acasă, împins să fugă în lume ca să-și facă un rost între străini, gonit de lîngă copii de aroganța și opulența afișată a celor care ne-au condus prost timp de zeci de ani din mașinile negre cu girofar ale puterii, responsabili și de decența pierdută a muncii serioase, cândva și la noi în bătătură.Până când acest cetățean european nu va trăi bine la el acasă ci numai printre străini, situația României va fi mereu la o răscruce de drumuri. Undeva între lucrul bine făcut și cel de mântuială.
O analiză BERD publicată ieri, pe pagina economică a platformei mediafax.ro, ne arată ca având cea mai rapidă creștere economică din Europa de sud-est, regiune în care ne bagă respectiva instituție bancară europeană, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Kosovo, Muntenegru și Serbia. 3% anul acesta și 3,2% la anul care vine, sunt prognozele de creștere economică pentru România estimate de BERD. Asta cică pe fondul unei redresări de ansamblu în zona Euro.
Scăderea prețurilor la alimente și energie ar determina reduceri recente și viitoare ale ratelor dobânzilor în România și asta va duce la stimularea cererii interne în 2015 și respectiv 2016. Banca europeană mai notează o creștere a încrederii în sectorul industrial și reducerea stocurilor, dar și o creștere a cheltuielilor guvernamentale pentru o mai mare absorbție a fondurilor europene, unde se știe că ne mișcăm precum ochiul mortului. Comparabil cu anii trecuți, suntem pe plus, chiar ajungem către 50% după estimările premierului. Inflația va rămâne la 0,5% în acest an ca urmare a reducerii TVA la produsele alimentare, dar și ca efect al prețurilor scăzute ale mărfurilor în general.
“Cuiul lui Pepelea” din zona asta de interes pentru BERD rămâne Grecia, aflată în continuare sub spectrul incapacității de plată și al ieșirii din zona Euro. Acolo, prognoza e de stagnare în acest an și de cel mult un avans de 2% anul viitor. Există și partea plină a paharului, aceea că Grecia va reuși să evite prăbușirea cu o reformă eficientă care să-i asigure în continuare sprijin financiar din partea comunității internaționale. Și dacă la greci, e studiul de caz pentru gestionarea eșecului, la noi, cu toate aceste previziuni din cale afară de optimiste, tot nu curge lapte și miere. Prețurile la mall au crescut deja ca să aibă retalierii de unde să reducă TVA-ul la raft de la 1 iunie, în vară e prevăzută încă o indexare-majorare a prețului la gaze naturale de 8% pentru populație, și asta tot din calendarul liberalizării pieței de energie convenit cu UE. Așa că previziunile optimiste ale BERD încă nu lovesc portofelul românului plătitor de taxe și muncitor pe nasturi. Poate că de la un salariu de la 1000-1500 de Euro în sus, așa cum se oferă pe la joburi pentru românii lucrători în străinătate, altul să fie orizontul- ceva mai optimist- de așteptare.Președintele de țară și al lucrului bine făcut, zicea zilele trecute, că pe finalul acestui an, o să vedem primele semne bune pe care anul le are….
Oi fi având, numai eu, orbul găinilor? Întreb și eu, că nu dau cu parul…
Optimiști precum BERD-ul și începutul de weekend, doi români verzi ca bradul ornamental de pe câmpie, Radu Florea și Septimiu Cioloboc, vă așteaptă cu foc la încă un matinal cu noroc! Bună dimineața Transilvania!
De la 6 la 9,00 cu RTM, numa-n cet și cu vorbă bunăăăă…pe www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
În așteptarea înfrigurată a ieftinirii promise a alimentelor în “România lui ce pun eu mâine pe masă la copii”- taman de Ziua lor pe întâi iunie- parlamentarilor noștri le umblă cutia cu gânduri în toate direcțiile. Ș-alea bune, ș-alea nebune…
Ca să dea în cap obiceiului de “socializare la mall” devenit tradiție la români- asta după aparția marilor lanțuri de magazine cu de toate, în România alimentarelor goale dinainte de 89, doi parlamentari liberali “mării se gândiră și se înfrățiră…” ca să pună de un proiect de lege prin care să închidă mall-urile sâmbăta și duminica.
Păi de ce? Pentru că, zic domniile lor, românul a uitat să mănânce bio-, adică de la piața de duminică, ba mai mult, în loc să facă sport în aer liber, în weekend face jogging de raft după potol de la mall. Ceea ce e anti-fitness, anti-dietă și în general anti- o viață “mens sana in corpora sano”! Propunerea închiderii magazinelor de tip supermarket e o măsură stupidă pentru România, a declarat ieri premierul Victor Ponta, citat de mediafax.ro.
Pierde toată lumea, pierd cei care sunt plătiți suplimentar ca să lucreze în weekend, pierde și economia, a zis Victor Ponta, deoarece oamenii trebuie să cheltuie bani și deci, să facă consum pentru ca să se păstreze acele locuri de muncă. Când să o facă dacă nu în weekend, că atunci au timp mai mult la dispoziție, nu?
Publicat de RADU FLOREA,
13 mai 2015, 19:06 / actualizat: 13 mai 2015, 22:15
Grăbiți precum românul de mall, dăm și noi- Radu Florea și Septimiu Cioloboc- buzna în viețile voastre frați români, maghiari, germani și de alte naționalități. Asta dacă ne primiți de la 6 la 9,00 cu RTM în BDT!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Perioada de grație a mandatului prezidențial a expirat weekendul trecut. Nu la cele 100 de zile marcate de președintele ales printr-o anostă expunere a lucrurilor bine făcute rămase în fază de intenție și de contacte diplomatice. În țară, populația a protestat sâmbătă, la fel ca și în capitală. Mii de oameni s-au pronunțat împotriva tăierilor ilegale care culminează în acest moment cu dute-vino-ul noului proiect de cod silvic în parlament și pe comisii.
Șeful statului a retrimis proiectul de lege înapoi la parlament cu argument ce țin de interesul economic. Forestierii îl vor intrat pe rol rapid ca să aibă front de lucru, populația vrea înapoi liniștea și desimea pădurilor mioritice de poveste în timp ce corpul de control al premierului scotea la lumină sau “în luminiș” luni, peste 50 de nereguli la direcții și ocoale silvice din întreaga țară din 2009 încoace. În campaniile RTM anuale pe bicicletă din zonele montane, cu precădere ale ocoalelor silvice harghitene Tulgheș sau Vlăhița, localnicii ni s-au plâns nu o dată de masacrul drujbelor care taie tot mai ales la adăpostul întunericului lăsând doar ceva de fațadă, la marginea pădurii. În spatele ei, muntele e ras tot. Pare-se că radarul pădurii nu prea bate la mijloc de codru des!?
Nemulțumirile protestanților ieșiți sâmbătă în stradă cu miile în marile orașe s-au îndreptat cu precădere împotriva defrișărilor abuzive. Între ONG-iști există o teamă că prin adoptarea noului cod silvic ar putea fi scoase din fondul forestier al statului peste 1,2mil.de hectare și expuse tăierilor din interese economice, nemaivorbind de faptul că același stat român prin Romsilva, poate vinde masă lemnoasă prin contract direct.Așa am văzut de 25 de ani încoace cum de prin pădurile Călimanilor și Gurghiului coboară zilnic pe valea Mureșului superior zeci de autotrenuri cu tone de bușteni întregi de toată frumusețea. Mi se rupe sufletul, nu alta…
Ieri, codul silvic a fost trecut încă o dată prin comisiile parlamentare ale Camerei deputaților. La sfârșitul lunii aprilie a fost retrimis de președintele țării în Senat unde proiectul a fost votat în varianta sa inițială, informa ieri, mediafax.ro. Sub presiunea străzii, Klaus Iohannis a recunoscut legitimitatea protestelor de sâmbătă și a cerut discutarea codului silvic în viitoarea ședință a CSAT.Nu e de ajuns, pentru că atunci cînd vine vorba de pădurile României nu mai e loc de bune maniere. Dacă vrem ca și copiii copiilor noștri să știe de “Codrule, codruțule…”, nu doar din versul eminescian.
“La mijloc de codru des, toate păsările ies”, asta era vorba poetului pe când pădurile noastre, toate, nu piereau ca “pe roate”?! Am trecut de ceasul al doisprezecelea așa că virăm la chestiune, monșer, la chestiune! Cu Florea și Cioloboc în Bună dimineața Transilvania de miercuri 13 mai!
În ritmul tău, internautule, pe www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
E mai ușor de găsit un partener pe internet decât pe…stradă?!
La prima impresie aș fi tentat să cred că astăzi, da. Pe stradă lumea a ajuns prea grăbită într-ale ei urgențe, nemaivorbind de faptul că dacă întârzii prea mult cu privirea pe o fată sau o femeie riști să fii luat pe sus pentru hărțuire sexuală, expunere de intenții indecente și de gânduri perverse, sau mai știu eu pe ce spețe sentimentale care astăzi oricum pică în derizoriu în fața unui portofel plin de carduri și a unei mașini de fițe; aspirator de gagici, cum am auzit între tineri că se clasifică unii bolizi pe patru roți.
Viteza epocii în care trăim se transferă la modul inevitabil și asupra relațiilor umane cu efect direct asupra perisabilității lor. E nevoie de multă perseverență și răbdare în cuplu, de acceptarea diferențelor dintre noi și a punctelor de vedere cu susul în jos față de al nostru, cel personal. Nu înseamnă neapărat că nu e bun dacă e altfel decât al meu. Și o carte sau un CD se văd diferit în funcție de unghiul din care le privești, darămite o situație de viață sau o persoană. Și, de regulă când suntem înfierbântați de dulcele amor, proiectăm în celălalt imaginea ideală pe care o căutăm. E în termeni populari, dunga de miere din butoiul cu rahat conjugal care urmează după luna cu pricina.
Dar așa să fie oare? A schimbat IT-ul, modul în care se apropie oamenii unii de alții, când vine vorba de găsirea partenerului perfect pe smarphone , faceboo, twitter, google plus? Există ei oare, cavalerul călare pe calul alb și prințesa perfectă din turn, au existat vreodată în afara poveștilor de adormit copiii? Cred că totul depinde, iarăși, de punctul propriu de vedere, de cât de mult ești dispus să lași din pretenții și până unde ești în stare să cedezi, așa ca înțeleptul din proverb, ca să faci să meargă bine și pe termen lung,relația în doi.
Multă lume cedează acestui efort continuu de updatare din mers a cuplului, că nu-i ușoară reinventarea și acceptă compromisul. Vorba aceea, a baciului de la stână: pute, pute…da-i călduț!? Satisfăcătoare sunt oare siguranța și confortul?
Bună dimineața Transilvania! Trei ceasuri Doamne, și toate trei la RTM! ca să ne dezmeticim în ziua de marți pentru provocările cotidiene. Problema e că oricum dormim, cu fața la pernă sau la perete, tot nu scăpăm de ele!
Radu Florea și Septimiu Cioloboc țin ritmul până la 9,00! Să fim siguri că nu ieșiți în decor “decât” pe www.radiomures.ro!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Ce rămâne după un om? Sâmbătă, galeria UNIREA a AAP filiala Mureș a găzduit retrospectiva artistului plastic dr.Liviu Ovidiu Ștef. La un an de la încetarea parcursului său teluric, “doctorul” pentru colegii de la șevalet din zecile de tabere de la Sovata, Mureș, a fost chemat, după aproape 80 de ani de viață, la creatorul universal, ca să dea cu penelul și prin atelierele divine. Ne-au rămas, pe simezele expoziției retrospective de la sala Unirea, peste 50 de picturi în ulei, în stilul barbizonian al lui Liviu Ștef.
Familia mai deține peste 300, poate 400 de lucări din vasta colecție a muncii sale de o viață, nemaivorbind de cele din colecțiile particulare. Toate sunt lucrări de tratare realist-impresionistă a formei și culorii, mărturii ale specificul vieții și muncii din arealul rural transilvan. Am pictat, cum se zice, cot la cot cu “doctoru’ Liviu” din 1989 și până acum vreo doi ani. Fără sfaturile și îndrumarea lui, ca și ale regretatului pictor și fost președinte AAP Mureș, Nicolae Tunaru, dar și ale profesorului Vasile Mureșan nu aș fi ajuns nici măcar la partea de jos a unei pânze în ulei. Seriile sale de biserici transilvane din lemn publicate în albume(2007), de cetăți fortificate și sate săsești(2008),Sighișoara medievală(2009) și de profund vibratele peisaje ale cîmpiei transilvane(2011) toate apărute la editura NICO, ca și portretele de țărani în costume populare vor rămâne în ramă nu doar în colecția familiei doamnei Maria Ștef și a celor doi fii din familie. Ci și în albumele editate, emblematice pentru spiritul transilvan al unei lumi multiculturale care, încet, alunecă în uitare. Depinde de familie dar și de decidenții culturii mureșene ca aceste lucrări să intre într-un patrimoniu al locului. Pictura lui Liviu Ștef are un caracter peren prin seriozitatea metodică a abordării fiecărei pânze, pastelurile câmpurilor și cerurilor intracarpatine, tușa frământată a pereților caselor satului transilvan în descompunere emoționează în stratul profund al contemplației, prin adăstarea meticuloasă asupra subiectului compozițipnal, fie el om sau biserică. Avea o grigoresciană amprentă a pictorului mureșean, el doctorul Liviu Ovidiu Ștef, medic veterinar pensionar și asta rămăne peste timp atît cât vor rezista și uleiurile sale. Mărturile celor mai apropiați prieteni și colegi de șevalet din ultimul sfert de secol și mai bine- a lui Cziriek Lajos, vicepreședinte AAP Ms și ale profesorului muzeograf pensionar Vasile Mureșan- au stârnit emoție și lacrimi firești la evocarea spiritului enciclopedic, dar cât de bonom și jovial în abordarea vieții ca și a subiectelor plastice, a mult regretatului Liviu Ovidiu Ștef. Ascultam traseul evocator al celor doi prieteni și colegi și îl priveam pe “doctoru’” în fiecare din cele peste 50 de lucrări de pictură expuse în următoarele două săptămâni la galeria Unirea din bdul Republicii 9.
Omul bun și harnic are ce lăsa în urmă. Omul talentat și creativ lasă o parte de sulfetul său printre noi, pentru a-l păstra viu, nu doar în memoria și spiritul locului, ci și în lucrurile bine făcute pe care am învățat cu toții să le ducem la capăt, chiar și după ce aceștia nu mai sunt, cu trupul, printre noi.
Din colțul dreapta sus al invitației primite din partea doamnei Maria Ștef, el “doctoru’” îmi zâmbește aristocratic dintr-o poză îl ajută și papionul- pe un fundal impresionist surprins într-un luminiș de pădure. “Toate flăcările se sting odată” scrie pe versoul invitației la evenimentul de comemorare. Flacăra spiritului bun arde în continuare precum sfînta lumină a învierii, dacă are cine s-o ducă mai departe. Dar asta e numai părerea mea…
Publicat de RADU FLOREA,
10 mai 2015, 19:13 / actualizat: 10 mai 2015, 22:36
E nevoie, câteodată, de mai mult decât o dimineață pentru a mișca lucrurile în direcția potrivită! O vorbă și o muzică, buneee… pot face minuni, darămite trei ceasuri bune! Hai în “Bună dimineața Transilvania!” cu Radu și Septimiu! Florea și Cioloboc de la 6 la 9,00 în ritmul tău, my friend, like www.facebook.com/radiomures!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
După vreo două luni de arest preventiv din care ultima săptămână la un penitenciar cu iz permanent, fosta doamna ministru PDL de la transporturi se bucură de ieri după-masă de confortul din dulcele cămin al poșetelor de lux. Ce arest poate fi ăsta, nu știu, oricum e treaba justiției. Inculpata Elena Udrea va fi luată la index de procurori și la ochi de polițiști, conform prevederilor codului penal aflat în continuă mișcare și transformare.
Pentru mine, cazul mediatic Udrea e unul foarte contradictoriu. De la comportamentul din plen al doamnei cu degetul la nară și până la luarea în derizoriu a justiției de către echipa sa de comunicare pe facebook și trecând prin episoadele furiei ex-președintelui de țară de se băga în seamă la chestiune, dosarul doar trece de etapa de început, cea preventivă. Greul anchetei acum urmează. E treaba procurorilor să vină cu probe în susținerea multiplelor capete de acuzare.
În astfel de situații, arestul la domiciliul e unul de lux, e cel mult o glumă bună. Condiția de inculpat într-un dosar presupune nu doar privare de libertate, fie ea parțială sau totală dar și o privare de restul beneficiilor unei vieți comfortabile. La mititica niciodată nu va fi ca la mămica… De aceea e nevoie într-o societate sănătoasă de pedeapsă, ca principiu cu rol coercitiv, pentru a determina schimbarea comportamentului celui care a încălcat legea. Ca să avem, într-un final, o societate de oameni corecți cu comportament în spiritual și litera legii, nu mai presus de ea.
Sigur că o colivie de aur tot colivie rămâne. Dar semnalul dat de în spațiul public nu e unul de imparțialitate câtă vreme doamna cu balanța e în continuare pentru unii mumă, pentru alții ciumă.
Fără dureri de cap dar și de dinți, e ușor să vă dăm “Bună dimineața Transilvania”! Cu ochii la cer după vremea schimbătoare și la cotidian după faptele de arme care ne influențează viața, Radu și Septimiu vă așteaptă vineri la 6,00 la 9,00, să fiți în ritm cu lumea la RTM! Pe www.radiomures.ro ca și pe facebook.com/radiomures!
PSD-DNA, the final countdown(sau de la “îndoială rezonabilă” la “dincolo de orice îndoială”)
Un grup de subtili legiuitori de la PSD a pus de un proiect de modificare a Codului penal și a celui de procedură penală.Asta după ce tot ei, parlamentarii, l-au lucrat ani de zile până ce Comisia Europeană ne-a băgat MCV-ul precum sula-n coaste, că intrăm nepermis în prelungiri. Noutatea modificărilor este aceea că sunt vizate între altele, măsurile preventive de arestare, urmărire, luare pe sus fără cătușe, că nu-i așa parlamentarul de România e mai presus de lege.Ce atâta arest preventiv în țara asta? Motivul pentru care noul Cod penal și de procedură penală nu mai place, e cel puțin unul- care nu se recunoaște public- dar se vede cu ochiul liber printre rândurile tot mai aerisite din plenul celor două camere, acesta este cruciada anticorupție.
Acolo se dă o bătălie pe viață și pentru fotoliile din piele verde de Cordoba, de la anul, garnisite cu 17000 de lei lunar și bonus o pensie specială după numărul de mandate bifate. În interesul cui, asta e altă mâncare de pește?! De la începutul acestui an li s-a cam aplecat aleșilor neamului românesc, sătui de atâtea solicitări, încuviințări de urmăriri și arestări preventive ca-n filmele americane, numai pe bază de suspiciuni și denunțuri. Al doilea motiv evident pentru mine, este acela că vin alegeri parlamentare la anul.
Și cine scapă de mititica anul ăsta, la parlamentarele din 2016 va poza în campanie ca salvator de neam și țară, bașca de taxe aprig reducător, pe modelul premierului, acum în revenire de formă asistat îngăduitor de șeful statului și cu perfurzii de petrodolari din Emirate. După ei, potopul! Pentru că, ne tot avertizează finanțiștii, vom intra într-un deficit bugetar de 3,5% limită de la care se aprinde becul roșu de penalti la Berlin, Bruxelles și Washington.Și iar tăieri și iar reduceri, că doar istoria se repetă până reușim să învățăm ceva bun din ea. Iar până atunci, trebuie băgat pumnu-n nasul doamnei cu balanța ca să i se strîmbe talerele dreptății ca procurorii să știe cine-i mai tare în parcare. Parlamentarul sau procurorul? Așa se face că nouă deputați PSD și cu unul de la minorități, zece, care nu știu dacă-i și întrece, au depus proiectul consistent de modificare a codurilor penale la Senat. După scoaterea cătușelor- cât ai zice pește sau penal…- din arsenalul de intimidare a parlamentarilor suspectați de infracțiuni, în noul proiect legislativ ar urma limitarea competențelor procurorului astfel ca acesta să nu mai poată decide cu privire la propunerea de arest preventiv a suspectului sau inculpatului în cauză.
Și asta nu e tot. Reținerea, arestarea sau aplicarea unei măsuri neprivative de libertate a unei persoane nu se mai poate face fără probe concrete din care să rezulte “dincolo de orice îndoială” că omul a săvîrșit o infracțiune. Ba mai mult, reținerea, arestarea sau aplicarea unei măsuri neprivative de libertate fără probe concrete “dincolo de orice îndoială” se lasă cu închisoare de la trei luni la trei ani și interzicerea dreptului ocupării unei funcții publice pentru procurorul deranjant de zelos! Ei, cum vi se pare lucrarea, stimați ascultători altfel, harnici și cinstiți contribuabili?Vă întreabă cineva?
În noile coduri votate tot de ei se stipula “ dincolo de orice îndoială rezonabilă”-“beyond reasonable doubt”. Acesta este conceptul fundamental care stă la baza literaturii juridice din sec. al XVIII-lea pe care se întemeiază justiția din țări ca Marea Britanie, SUA, Franța și la CEDO, în vremurile noastre moderne.Ai noștri ca brazii din republica Miorița au zis că gata cu chestiile rezonabile!? Și au modificat textul de lege cu sintagma “dincolo de orice îndoială”. DNA a reacționat punct cu punct la modificările propuse de parlamentarii PSD într-un document amplu publicat ieri, pe gîndul.info, în care se arată că, prin multiplele modificări aduse codului penal și celui de procedură penală se diminuează semnificativ eficiența DNA și va fi afectat sever statutul procurorilor din sistemul judiciar. Păi nu asta se dorește, oameni buni?!
“Suprasolicitarea e o tulburare periculoasă ce afectează înalții funcționari publici care vor să meargă la pescuit”! Vorbele răsărite ale dimineții de joi ar merge zilnic pentru slujbașii odihniți ai statului!? Fără astâmpăr, Radu și Septimiu vă cheamă la… mitingul cu lumea! De la 6 la 9,00 pe www.radiomures.ro merită să faceți ochii mari și urechile muzicale!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Publicat de RADU FLOREA,
6 mai 2015, 00:24 / actualizat: 6 mai 2015, 7:24
În ce țară trăim?
Bulversarea generată de ideile, altfel bune pe hârtie dar deficitare în teren- gen reducerea TVA la produsele de bază déjà scumpite înainte de ieftinire, bon fiscal pentru orice inclusive bacșișul băiatului cu pizza, bașca nebunia activării/blocării cardurilor de sănătate din ultimele două zile pe la medicii de familie și cozile de sute de oameni pe la casele de sănătate- toate din halucinantul cotidian îmi confirmă că, la fel ca în circul tabeletelor smart pentru clasa pregătitoare din toamna trecută, cineva nu e la fel de smart-inteligent în practică. Ba că softul pentru cardurile de sănătate nu e făcut să reziste bombardamentului informațional zilnic (de zeci și sute de mii de rețete ori adeverințe eliberate de medici, nici vorbă despre cine l-o fi fomatat, dimensionat, evaluat și pe ce bani grei), ba că trebuie să pedalăm după băiatul cu pizza până la pizzerie ca să primim bon fiscal dacă ne vine să-i dăm bacșiș, caz în care se cheamă că-l mituiesc pe sărmanul om, nebunia din România ultimilor ani nu pare să aibă vreo soluție finală.
Dacă mai ridic ochii din revista presei după vreo autostradă sau centură ocolitoare, văd că se intră cu buldozerul în grădinile oamenilor cu tupeu maxim dar fără niciun panou informativ cu autorizația de construcție, nemaivorbind de despăgubiri în coadă de pește de care nu află proprietarii, și ei necunoscuți în acte, până nu le dărâmă drumarii gardul. Am ajuns la vorbele lui tataia Iliescu: proprietate privată, ce-i aia? În România, un moft! Drepturile blonavului cronic care sucombă la coadă pentru o rețetă? Bifate poate, pentru MCV –ul spitalelor civilizate? Sau ale micului producător fără atestat scos din piață pentru trei legături de ceapă și ridichi fără acoperire? Hai, mă leși?! Zău așa , parcă trăiesc într-un film suprarealist despre cât de grea poate să-ți facă viața statul de drept și administratorii lui, unul mai strîmb ca altul!?
În bulibășeala de sistem IT a cardurilor de sănătate, am aflat ieri din media că softul ar fi costat zeci de milioane de Euro. Noroc că s-a blocat sistemul, nu și cozile…nu-i făcut să reziste, să reziste, ca termopanele dintr-o reclamă de făcut șanț pe creier. Cine-I vinovat, o fi știind ministrul sănătății care trebuia să fie pe acasă, nu la plimbare prin Emirate, că-i răspunzător pentru lansarea la apă a acestui proiect al sănătății nației.Prostimea poate să mai aștepte la coadă că e antrenată, șeicii au prioritate! Bravos națiune, halal să-ți fie!
Stai să văd dacă-mi intră cardul să vă dau și ora exactă! Dacă nu, chem un prieten! Sper să fie inginer de sistem că altfel am îmbulinat-o și o ținem așa, blocați pe matinal,pînă la 9,00! Dar nu-i bai, viața bate filmul și merită toți banii! Intrați în priză cu noi, Florea și Cioloboc că nu-i vreme de durmit, îi vreme de povestit!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...
Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte- depinde pentru cine?!
Constat în ultimele săptămâni un reviriment al mișcării parlamentare împotriva justiției. De la “revoluția cătușelor”, propusă de Șerban Nicolae, la care se lucrează de zor și până la salvarea cu recurs la cele sfinte-mir și ședință de rugăciuni în plen- aleșii suspecți ai neamului sunt în continuare protejați de colegii lor de grup cu bile la purtător; ș-ale albe… ș-alea negre, precum în bancul cu ciobanul care-și caută turma rătăcită la vale de stână. Nici nu s-a pus bine praful pe hotărârea Comitetului Executiv PSD din ianuarie 2015 când Ponta și ai lui se angajau cu o mână pe pix și cu alta pe ochi să voteze YES la toate cererile care vor veni de la DNA. Și ele continuă să sosească, asta e problema lor.
Vizibil ofuscați de ultimul sondaj CSOP din martie (care zice că 60% din populație nu mai dă doi bani pe parlament-adică are o părere proastă și foarte proastă despre actualul legislativ- justiția depășind la capitalul de încredere pînă și biserica) aleșii neamului nu mai suportă să li se aplice pedepse biblice de genul “ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, ci doar har și binecuvântări pentru că există; pe statul de plată. Bătaia de joc la care asistăm la fiecare solicitare DNA refuzată de plenul unei camere culminează cu proiectul de mărirea indemnizației de parlamentar. Unii așteaptă chiar să li se ridice statuie, zice senatorul PSD Sorin Ilieșiu, citat de gândul.info.
Săptămâna trecută, Ion Ochi, un deputat din categoria “no-name” (până l-a ochit DNA-ul nu știam de el și de ce ar merita o pensie specială) cică ar fi făcut niscaiva matrapazlâcuri pe când era în CJ la Brașov. Miercurea trecută a scăpat și domnia sa de brațul legii, pe aceeași filieră a lu’ colegutzu Șova miruit de bilele albe ale parlamentarilor. Nici poveste de ajutor divin decât atunci când aleșii vor să dea cu tifla legii, ca supraoameni ce sunt deasupra muritorilor de rând. Îngrijorătoare este tendința tot mai hotărâtă a acestor români cu stea în frunte de compromitere a luptei anticorupție, de aruncarea în derizoriu a solicitărilor procurorilor. Ofensiva justiției până în familia premierului ca și în cea a fostului președinte de țară ne arată de fapt cât de bolnavă e întreaga societate românească.
Bună dimineața Transilvania cu Radu Florea și Septimiu Cioloboc
Publicat de RADU FLOREA,
4 mai 2015, 19:40 / actualizat: 5 mai 2015, 6:12
“Sapă-ți fântîna înainte de a-ți fi sete” zic vorbele răsărite ale dimineții de marți, de pe internetul lui Septimiu. Hidratați precum pământul primelor zile de mai, o luăm din loc prin Transilvania de la 6 oa 9,00, ca să vă dăm “Bună ziua”!
“Avem di tăte” în trei ceasuri bune, pe www.radiomures.ro ca și pe facebook.com/radiomures!
Minutul de viitor, cu Raluca Creț | Un progres major în cursa pentru energia viitorului a fost anunțat de cercetătorii de la Academia Chineză de Științe
Un nou pas important spre energia viitorului a fost făcut în China, unde cercetătorii au obținut un rezultat considerat decisiv pentru...